MURIM PE CAPETE! CÎTE 16 ÎN FIECARE ZI

• anul trecut, ĂŽn medie s-au nĂŁscut ĂŽn Neamt cĂŽte 11 copii pe zi • din pĂŁcate, tot zilnic s-au ĂŽnregistrat si cĂŽte 16,4 decese • sistemul medical românesc este la coada Europei • stĂŁm foarte prost ĂŽn domeniul prevenirii • nu sĂŽntem ĂŽn stare sĂŁ reducem rata mortalitĂŁtii infantile, a deceselor cardiovasculare, rata avorturilor, ori depresia •

Judetul Neamt este tot mai sãrac din punct de vedere al numãrului de locuitori, statisticile demonstrînd cã ritmul de scãdere al populatiei este accelerat. Datele demografice centralizate de Directia de Sãnãtate Publicã pe baza cifrelor furnizate de medicii de familie si de spitale aratã cã pe parcursul anului 2014 numãrul deceselor a fost cu aproape 2.000 mai mare decît cel al nasterilor. Concret, anul trecut au venit pe lume 4.259 de copii, cu peste 100 mai putini decît în 2013. Cele mai semnificative scãderi au fost în zona Roman, Roznov si la Tîrgu Neamt. La Bicaz situatia a fost stationarã, fiind înregistrat acelasi numãr de nasteri si în 2013 si în 2014, mai exact cîte 325. În schimb, în zona Piatra Neamt a crescut numãrul copiilor veniti pe lume, ceea ce reprezintã totusi un semnal pozitiv, chiar dacã este vorba despre o diferentã de doar vreo 20 de nasteri. Astfel, în medie s-au nãscut în Neamt cîte 11 copilasi pe zi, dar, din pãcate, tot zilnic s-au înregistrat si cîte 16,4 decese, ceea ce face ca deficitul populational sã treacã de 5 persoane pe zi. În 2014 au fost înregistrate în total 5.988 de decese, în scãdere comparativ cu anul anterior, cînd fuseserã înregistrati peste 6.100 de morti. Pe parcursul anului trecut au existat si zone ale judetului unde rata deceselor a crescut, pe primul loc din acest punct de vedere fiind zona Tîrgu Neamt. Urmeazã Roznov, cu mai multi morti iar la Bicaz situatia rãmîne de asemenea în echilibru, fiind consemnate 559 de decese si anul trecut, dar si în 2013. Singurele zone unde rata mortalitãtii s-a diminuat au fost Piatra Neamt si Roman, diferentele fiind de ordinul zecilor. Din pãcate, toti acesti indicatori nu fac decît sã scoatã în evidentã faptul cã populatia judetului este în continuã scãdere iar locuitorii rãmasi sînt tot mai îmbãtrîni, rata natalitãtii fiind de peste 15 ani în continuã scãdere. Numãrul tot mai mic de nasteri precum si cresterea sperantei de viatã a populatiei (an de an numãrul de decese este mai redus), fac ca numãrul vîrstinicilor sã predomine. Toate aceste date referitoare la reducerea populatiei au si evidente consecinte econonime.

Vai de Sãnãtatea româneascã!

Sistemul medical românesc este pe penultimul loc ĂŽn Uniunea EuropeanĂŁ, dupĂŁ cum aratĂŁ cel mai recent studiu fĂŁcut de experti ĂŽn domeniu. Autorii acestor cercetĂŁri aratĂŁ cĂŁ România are o multime de indicatori de performantĂŁ slabi, dar cel mai prost cotati sĂŽnt ĂŽn special cei referitori la preventie. Practic, sistemul medical nu este capabil sĂŁ facĂŁ prea multe pentru reducerea mortalitĂŁtii infantile, pentru reducerea deceselor cardiovasculare sau a deceselor prin accident vascular cerebral. De asemenea, nu se face mai nimic pentru a creste rata de supravietuire a bolnavilor de cancer, pentru a preveni infectiile cu MRSA (stafilococ auriu meticilino-rezistent), nu se reduce suficient rata avorturilor si nici depresia. Mortalitatea infantilĂŁ, „cel mai relevant indicator“ din studiu, este la noi de 10 la 1.000 de nasteri, ceea ce ne situeazĂŁ pe ultimul loc ĂŽn aceastĂŁ privintĂŁ. Media europeanĂŁ a mortalitĂŁtii infantile este de 6 la 1.000 de nasteri, cel mai bine situatĂŁ fiind Islanda, cu 2 decese la 1.000 de nasteri. Nici la bolile cardiace nu stĂŁm deloc bine si nici la rezultatele tratamentelor pe care le primesc bolnavii. Autorii studiului cred cĂŁ s-a ajuns ĂŽn aceastĂŁ situatie deoarece s-au redus serviciile si asa insuficiente la care au acces pacientii, iar calitatea este ĂŽn general foarte slabĂŁ, anumite grupuri etnice beneficiind de ĂŽngrijiri si mai proaste. Se mai atrage atentia cĂŁ România trebuie sĂŁ reducĂŁ proportia asistentei spitalicesti, mutĂŽnd accentul pe ĂŽngrijirile ambulatorii. „De ce s-a ajuns aici? RĂŁspunsul este simplu: am avut peste 25 de ministri ai SĂŁnĂŁtĂŁtii. Trebuie sĂŁ fie foarte clar: ĂŽn orice tarĂŁ strategiile sanitare se fac si se aplicĂŁ de cĂŁtre Ministerul SĂŁnĂŁtĂŁtii. Strategiile sĂŽnt pe termen lung, de cel putin cinci ani si implicĂŁ de la programe de preventie pĂŽnĂŁ la modalitĂŁti de abordare a bolii. La noi existĂŁ astfel de strategii numai cĂŁ nu s-au pus ĂŽn practicĂŁ. La fiecare schimbare de ministru venea altul care rĂŁdea totul si o lua de la capĂŁt. Astfel, am ajuns sĂŁ nu avem aproape nici un program prevenitiv functional. SchimbĂŁrile politice n-ar fi trebuit sĂŁ afecteze sistemul. ParcĂŁ sĂŽntem propriii nostri dusmani. O altĂŁ cauzĂŁ pentru care s-a ajuns aici este faptul cĂŁ statul a ĂŽncurajat medicii sĂŁ plece din tarĂŁ. Salarizarea de mizerie, lipsa locurilor de muncĂŁ, impunerea unui statut aberant de functionar public medicului a fĂŁcut ca multi sĂŁ plece iar generatiile care urmeazĂŁ au aceleasi gĂŽnduri. CurĂŽnd vom avea spitale frumoase, dotate dar vor fi adevĂŁrate muzee, cĂŁ nu vom mai avea doctori. Si atunci, cum putem sĂŁ fim altfel decĂŽt la coada Europei?“, a declarat Ioan LazĂŁr, managerul Spitalului Judetean si bun cunoscĂŁtor al sistemului medical din Franta.

Statistici

Si ĂŽn Neamt, sistemul sanitar stĂŁ la fel de prost precum cel national. Avem mai bine de 100.000 de bolnavi de inimĂŁ, circa 10.000 de persoane cu afectiuni psihice, 14.000 de bolnavi de cancer si mai bine de 20.000 de suferinzi de diabet. Singurul indicator care este mai bun decĂŽt cel national este mortalitatea infantilĂŁ, la noi media fiind de 9,5 decese la 1.000 de nasteri, fatĂŁ de 10 cĂŽte sĂŽnt ĂŽn tarĂŁ. Doctorii spun cĂŁ problema nu constĂŁ ĂŽn numĂŁrul mare de pacienti, ci ĂŽn lipsa unor programe care sĂŁ descopere bolile din timp, ĂŽn stadii incipiente, pentru a reduce costurile tratamentelor si a creste rata de supravietuire.