AMR - cinci luni p�n� la pusc�rie
• Orlando, mucosul infractor, �mplineste 14 ani pe 26 februarie 2015 • din acea zi legea va functiona altfel �n cazul s�u • dac� va mai comite infractiuni, va putea fi tras la r�spundere penal� • Ce nu pot rezolva autorit�tile va rezolva timpul, �n cazul lui Paul B., minorul de 13 ani care a terorizat �n ultimii doi ani orasul Piatra Neamt. Tot mai multi se �ntreab� cine si cum �l va linisti pe acest individ care, �mpreun� cu gasca sa, i-a b�gat �n sperieti pe b�tr�nii urbei. Cum Orlando, asa cum este alintat �n anturajul s�u, nu a �mplinit �nc� 14 ani, autorit�tile nu pot face mare lucru �mpotriva lui. Situatia este valabil� la nivel national, delincventa juvenil� devenind un adev�rat fenomen, care nu poate dec�t s� �ngrijoreze. Existenta unui vid legislativ, reprezentat de faptul c� minorii cu v�rste sub 14 ani nu r�spund penal, iar centrele de reeducare, unde ar putea fi internati, nu exist�, nu fac altceva dec�t s� dea fr�u liber nelegiurilor comise de borfasii minori. Faptul c� Ministerul Muncii a elaborat recent un proiect de lege referitor la re�nfiintarea scolilor de corectie, nu-i multumeste pe cet�teni. Si asta pentru c� va mai trece mult si bine p�n� c�nd proiectul va fi pus �n aplicare. �n aceste conditii, politistii nu au altceva de f�cut dec�t s� astepte ca acesti infractori s� �mplineasc� 14 ani, moment �n care faptele comise nu mai s�nt trecute cu vederea de c�tre legislatie. Este si cazul lui Orlando, care va �mplini 14 ani �n data de 26 februarie 2015. La cum stau lucrurile, se poate spune c� b�tr�nii orasului au sansa s� scape de teroarea acestui infractor abia peste cinci luni si c�teva zile. Orlando are �n acest moment la activ zeci de fapte penale, t�lh�rii si furturi din buzunare. Pe tot parcursul lui 2013 si �n c�teva luni din acestui an, a comis peste 70 de fapte, adic� mai bine de jum�tate dintre infractiunile comise de copiii cu v�rste sub 14 ani. Asa cum este bine stiut, tintele preferate ale micului infractor s�nt persoanele �n v�rst�, f�r� ap�rare, pe care le t�lh�reste. Conform legii, minorii care nu au �mplinit 14 ani si comit infractiuni nu r�spund penal. „Acesti minori nu pot fi subiecti activi de drept penal. Faptele penale pe care le-ar s�v�rsi nu au caracter penal, nu constituie infractiuni si nu atrag r�spunderea penal�. �n aceast� ipotez�, a minorului p�n� la 14 ani, legea instituie o prezumtie absolut� de incapacitate penal�“, se arat� �n legea care reglementeaz� sistemul r�spunderii penale a minorilor.
Aceeasi lege stipuleaz� c� minorii cu v�rste �ntre 14 si 16 ani beneficiaz� si ei de o prezumtie legal� de incapacitate penal�, �ns�, aceast� prezumtie este relativ�, put�nd fi �nl�turat� prin probe care ar dovedi c� minorul a comis fapta cu discern�m�nt.
Ce spun psihologii
Cu alte cuvinte, �n cazul acestei ultime categorii, anchetatorii trebuie s� stabileas� dac� micii infractori au avut sau nu discern�m�nt, lucru care poate fi clarificat doar dup� ce se efectueaz� expertize psihiatrico-judiciare. �n functie de rezultatul acestora, infractorii minori cu v�rste cuprinse �ntre 14 si 16 ani vor putea fi trasi sau nu la r�spunderepenal�. Si la Roman, oamenii legii s�nt legati de m�ini �n cazul celor 20 de sesiz�ri legate de t�lh�riile comise �n plin� strad�, de infractori minori. Psihologii sustin c� infractiunile minorilor infractori s�nt stimulate de lipsa de reactie a societ�tii civile, care prefer� s� nu se implice, atunci c�nd s�nt martorii unor astfel de incidente. „Din p�cate, psihologul nu poate reeduca cu forta acest gen de copii. Este posibil ca �n ciuda semnalelor de alarm� trase de media, societatea civil�, �n mare parte, s� nu fie interesat� de acest gen de infractiuni, cu toate c� a citit sau v�zut la televizor asemenea lucruri. Opinia mea este c� s-a ajuns la stadiul desensibiliz�rii societ�tii, c�reia nu-i mai pas� c� vecinul sau unui trec�tor oarecare i s-a �nt�mplat s� devin� victima acestor derbedei. Cet�tenii nu se implic� si nu intervin �n ap�rarea unei victime, fie de teama de a nu c�dea el victima r�zbun�rii infractorilor, fie din indiferent�. Acest lucru trebuie constientizat la fiecare cet�tean, care trebuie s� ia atitudine si s� ajute la prinderea unui asememenea infractor minor. Asta pentru c� p�n� ajunge politia, hotul dispare. Noi, din p�cate, din teama de a nu fi urm�riti, la r�ndul nostru si a fi atacati prefer�m s� nu ne implic�m si s� nu ajut�m la prinderea infractorilor si la darea lor pe m�na politiei“, a declarat psihologul Gabriela Pricope. Aceasta spune c� nu este normal ca de at�tia ani legiuitorii s� nu fi fost �n stare s� pun� la punct o strategie cooerent�, prin care s� se creeze institutii specializate de reeducare a minorilor. „Exist� multe opinii care pledeaz� pentru re�nfiintarea centrelor de reeducare. Eu cred c� ar trebui reconstruite serviciile de reeducare, �n functie de ceea ce eu, ca societate, vreau s� fac cu acesti minori. Nu cred c� minorul trebuie adus �ntr-un spatiu �n care �si �nt�reste comportamentul deviant. Este important s� se creeze acel cadru legislativ de tragere la r�spundere a p�rintelui. S-a tot �ncercat �n ultimii ani s� se g�seasc� solutii coerente, dar odat� g�sit� ea este lesne abandonat�“, a mai spus Gabriela Pricope. Legislatia rom�neasc� este incoerent� si nu reuseste s� adune, laolalt�, prevederile legislative si m�surile luate din diverse directii, de institutii ale statului incapabile s� rezolve acest fenomen al delicventei juvenile din ce �n ce mai alarmant. Pe de alt� parte, Legea 272, a protectiei copiilor, elaborat� �n 2004, nu are, nici la 10 ani de la votare, norme de aplicare prin care s� se �nfiinteze centrele de reeducare.
|