Hram la Sihla
• l�casul monahal �si s�rb�toreste ast�zi hramul, �n ziua Nasterii Sf�ntului Ioan Botez�torul
M�n�stirea Sihla este ast�zi loc de pelerinaj pentru credinciosii dornici s� participe la slujba deosebit� ce se oficiaz� cu prilejul hramului l�casului, pr�znuit, ca �n fiecare an, de marea s�rb�toare a Nasterii Sf�ntului Ioan Botez�torul. Unii pelerini au participat si la slujba de priveghere din ajun, urm�nd ca azi s� ia parte la Sf�nta Liturghie oficiat� de un sobor de preoti din cadrul comunit�tii monahale, c�rora li se vor al�tura si alti prelati, invitati la eveniment. La finalul ceremonialului, credinciosii vor avea prilejul s� se �mp�rt�seasc� si s� se �nchine apoi la racla cu o p�rticic� din moastele Sf�ntului Ioan Botez�torul, prezent� �n m�n�stire de peste 250 de ani. S�rb�toarea de la Sihla se va �ncheia cu o agap� la care vor fi invitati toti pelerinii. Cei mai gr�biti vor primi bucate la pachet, dinainte preg�tite, astfel �nc�t nimeni dintre cei care au participat la hram s� nu plece acas� f�r� s� guste si din m�ncarea preg�tit� de obstea monahal� cu dragoste si binecuv�ntare. M�n�stirea Sihla a fost schit p�n� �n urm� cu vreo doi ani, ridicarea �n rang fiind f�cut� ca urmare a unei hot�r�ri a Sinodului Mitropoliei Moldovei si Bucovinei adoptate �ntr-o sedint� de la sf�rsitul lunii septembrie 2011. Schitul se afla �n subordinea M�n�stirii Sih�stria, dar dup� transformarea �n m�n�stire l�casul a devenit autonom, av�nd dreptul s� se gospod�reasc� singur si s� detin� stampil� proprie. Comunitatea de la Sihla este p�storit�, din 1990, de staretul Pahomie Catan�. Acesta ne-a declarat cu ceva timp �n urm� c� propunerea transform�rii �n m�n�stire nu a pornit de la el, ci de la membrii Sinodului Mitropolitan. „Probabil s-a tinut cont de faptul c� schitul nostru are un num�r mare de c�lug�ri, peste 25, avem trei preoti si toate conditiile necesare, doar biserica e cam mic�. Chiar dac� nu dispunem de mult p�m�nt, am avut obol de la Dumnezeu, schitul nostru atr�g�nd multi frati �ntru credint�, dar si turisti. Dispunem de �nc�peri pentru oaspeti, precum si de camere pentru p�rinti, acestea fiind mobilate c�t mai simplu. Avem lumin� electric�, �ns� ne-am ferit s� aducem televizor si internet, fiindc� odat� b�gat «mortul» �n cas�, e greu s�-l mai scoti. Noi avem datoria s� p�str�m duhul credintei“, spunea staretul de la Sihla. Asez�m�ntul se afl� la circa 3 km de M�n�stirea Sih�stria si prezint� un farmec aparte pentru vizitatori mai ales datorit� celor dou� bisericute de lemn, realizate �n stil moldovenesc, sub o coam� de st�nci. Anul acesta se �mplinesc 273 de ani de la ridicarea primei biserici de lemn, cu hramul Nasterea Sf�ntului Ioan Botez�torul, ctitorit� �n anul 1741 de familia Cantacuzino. Ea a d�inuit p�n� �n anul 1813, c�nd a fost re�nnoit�, cu temelie de piatr� si b�rne din lemn. A trecut si prin alte lucr�ri de restaurare �n ultimii 50 de ani, cu cheltuiala M�n�stirii Sih�stria, dar �nf�tisarea asez�m�ntului s-a schimbat radical �n ultimii ani dup� lucr�rile ample de renovare si realizarea de noi constructii f�cute. La circa o sut� de metri de biserica mare se afl� bisericuta dintr-un brad, cu hramul Schimbarea la Fat�, realizat� pe o prisp� �ngust� de piatr�, sub o st�nc� impresionant�. Tot �n aceast� zon� a sih�strit Cuvioasa Teodora, marea Sf�nt� a Sihlei. Sfintele sale moaste au r�mas �n pestera sa peste o sut� de ani si �n jurul lor a luat fiint� Schitul Sihla.
|