 Premiu pentru Muzeul Cucuteni de la Piatra Neam�
• directorul Complexului Muzeal Neam� a primit premiul „Iulian Antonescu“ pentru organizarea primului muzeu Cucuteni din Rom�nia • premiul a fost �nm�nat �n cadrul Galei premiilor Ministerului Culturii �i Cultelor pentru Patrimoniu Cultural Na�ional pe anul 2005 • Proiectul „Primul muzeu Cucuteni din Rom�nia“, coordonat de Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Neam�, a primit, la sf�r�itul s�pt�m�nii trecute, premiul „Iulian Antonescu“ la categoria management �n domeniul patrimoniului cultural, �n cadrul Galei premiilor Ministerului Culturii �i Cultelor pentru Patrimoniu Cultural Na�ional pe anul 2005. Premiul a fost �nm�nat directorului Gheorghe Dumitroaia de ministrul culturii �i cultelor, Adrian Iorgulescu, vineri dup�-amiaz�, �n cadrul unei ceremonii speciale organizate �n sala Auditorium a Muzeului Na�ional de Art� a Rom�niei.
Unul dintre cele mai importante muzee din �ar�
Recunoa�terea importan�ei deosebite a realiz�rilor de la Complexul Muzeal Neam� vine �ntr-un moment dificil, c�nd exist� discu�ii referitoare la evacuarea Muzeului de Istorie �i Arheologie Piatra Neam�, pentru a i se da alt� destina�ie. „Premiul a fost acordat pentru organizarea primului muzeu Cucuteni din Rom�nia, un proiect care, dup� opinia speciali�tilor, a fost dintre cele mai importante pentru anul 2005, at�t pentru valoarea exponatelor, c�t �i pentru realizarea deosebit� a acestui muzeu. Particularit��ile deosebite ale muzeului �in de cadrul arhitectonic deosebit de generos, dar �i de modalit��ile muzeo-tehnice folosite de organizatori �n scopul valorific�rii depline a importantelor capodopere.
Muzeul Cucuteni este de dat� recent�, s-a deschis anul trecut de Zilele Ora�ului �i reprezint�, cred, un moment cu totul aparte �n valorificarea patrimoniului preistoric al Rom�niei, �n general, �i un moment deosebit pentru muzeografia nem�ean� �i cultura acestui jude�.
�nc� din 1948, muzeul din Piatra Neam� era considerat de c�tre un mare arheolog al acestei ��ri, profesorul universitar, membru al Academiei Rom�ne Radu Vulpe, ca unul dintre cele mai importante muzee din Rom�nia. Spunea, la vremea respectiv�, academicianul Radu Vulpe c� nic�ieri nu se poate studia mai bine numeroasele �i complicatele probleme ale complexului de civiliza�ii Cucuteni. Totul a fost posibil prin vestigiile deosebite care au fost scoase la iveal� de c�tre preotul Constantin Matas� �i de c�tre colaboratorii acestuia, oameni deosebi�i de importan�i pentru arheologia rom�neasc� de la Bucure�ti �i Ia�i, �i de c�tre urma�i p�rintelui Constantin Matas�. De mai bine de 10 ani, la Piatra Neam� func�ioneaz� Centrul Interna�ional de Cercetare a Culturii Cucuteni. Noi �n�ine, din 1990 �ncoace, am �ncercat s� valorific�m pe deplin patrimoniul existent �n muzeu, am ref�cut expozi�ia de baz�, am publicat 14 volume �n acest domeniu, evident �mpreun� cu colaboratorii no�tri din �ar� care au activat ani buni �n jude�ul Neam� �i nu numai. Am organizat mai multe expozi�ii na�ionale �i o expozi�ie interna�ional�, �n 1997, unic� p�n� �n acest moment“, a declarat Gheorghe Dumitroaia.
Tezaurul de la Piatra Neam�
Inaugurat �n vara anului 2005, „Muzeul de art� eneolitic� Cucuteni“, unicat �n Europa, a atras p�n� acum mii de vizitatori, at�t din �ar�, c�t �i din str�in�tate. El este amenajat �n corpul B al Muzeului de Istorie �i Arheologie Piatra Neam�, cu sediul �n str. �tefan cel Mare nr. 3 (fosta filial� Neam� a B�ncii Na�ionale a Rom�niei), cuprinde dou� s�li (parter �i primul nivel), �i prezint� �n jur de 300 de piese din cadrul Culturilor Precucuteni - Cucuteni incluse �n categoria „tezaur“ a patrimoniului cultural na�ional. Sala de la parter expune art� decorativ� aplicat� pe vase, iar cea de la etaj prezint� art� figurativ� - plastic� antropomorf� �i zoomorf�, din toate fazele de dezvoltare a Culturilor Precucuteni-Cucuteni. Materialele arheologice apar�in�nd culturii Cucuteni fascineaz� de peste un secol lumea �tiin�ific�. Cultura Cucuteni, ultima mare cultur� cu ceramic� pictat� din Europa, se �ntinde �ntre cca. 3700-2500 �.C., cuprinz�nd trei faze de evolutie: Cucuteni A, A-B �i B, fiecare cu mai multe etape. Purt�torii acestei culturi, mai mult ca sigur protourbane, aveau locuin�e destul de mari, cu platforme din lemn, cu vetre interioare, �i se ocupau, pe l�ng� v�n�toare �i cules, cu agricultura �i cu meste�uguri casnice (�esut, ol�rit, confec�ionare de unelte). �mbin�nd diverse mo�teniri (fondul local precucutenian, influen�e sudice din cultura Gumelni�a �i estice din cultura Petre�ti), comunit��ile cucuteniene au dezvoltat o civiliza�ie care poate sta cu cinste al�turi de cele mai str�lucite manifest�ri ale perioadei eneolitice din Asia Anterioar�. Elementul caracteristic al acestei culturi �l constituie ceramica pictat� tricrom (alb, ro�u �i negru), care dovede�te un des�v�r�it sim� al culorii �i al formelor.
Cucutenienii par s� fi fost, �n general, oameni pa�nici, de�i prezen�a lor �n a�ez�ri situate pe �n�l�imi protejate prin pante abrupte �i �an�uri de ap�rare dovedesc fie existen�a unor ciocniri puternice �ntre comunit��ile vecine, fie faptul c� se preg�teau pentru a pre�nt�mpina atacul unor popula�ii venite de la distan��. Atacurile s-au intensificat spre faza final�, c�nd �n zona ocupat� de cucutenieni au p�truns triburi de step� venite dintr-o zon� mai �ndep�rtat� - zona estic� - cu un alt mod de via�� �i care au contribuit, p�n� la urm�, la dispari�ia culturii Cucuteni.
|
Autentificare
