CU FLEXUL PRIN CENTRALELE URBEI
Municipiul Piatra Neamt r�m�ne f�r� una dintre cele mai costisitoare investitii: lantul de centrale termice tip container, realizat �ncep�nd cu 2007. Investitia, apreciat� la 21,3 milioane de euro �n urm� cu sapte ani, c�nd s-a implementat proiectul care initial �nsemna 175-180 de astfel de centrale, a fost atractiv� pentru unii dintre pietreni pentru o iarn�, dou�, c�t �nc� nu avea cam toat� lumea central� termic� proprie. An de an num�rul de clienti ai centralelor tip container a sc�zut, astfel c� �n aceast� iarn� s-au mai �nc�lzit cu agentul termic si sp�lat cu apa cald� produse de aceste instalatii circa 2.000 de persoane, cele mai multe dintre ele beneficiare ale locuintelor sociale care apartin domeniului locativ al prim�riei. Disparitia clientilor acestor centrale a atins punctul culminant �n urm� cu 4-5 ierni, c�nd statul a t�iat subventiile pe care le acorda populatiei nevoiase. Asa c� oamenii au f�cut cum au putut si si-au dotat locuintele, �n cea mai mare parte, cu sistem propriu de �nc�lzire. Lipsa clientelei a dus la pierzanie si societatea Locato, aflat� �n insolvent� din cauza problemelor financiare. Ca s� aib� oarece activitate, pe l�ng� gestionarea activit�tii a vreo 40-50 de centrale container, prim�rtia a dat �n grija acestei societ�ti centralele care au fost dezafectate, s� le p�zeasc�. Doar c� nici asta nu s-a dovedit o solutie salvatoare, motiv pentru care, de c�teva zile, �n aceste constructii care nu �si mai au rostul, se intr� cu flexul pentru a nu se mai pl�ti pentru paza lor. Actiunea se va finaliza c�nd cele circa 150 de platforme betonate pe care au fost construite centralele de colt de bloc vor fi eliberate de instalatii. „Aceste centrale care se desfiinteaz� au fost scoase din sistem si nu se mai justific� s� le p�str�m �n oras. Vom organiza o licitatie, s� vedem dac� vrea cineva s� le ia, iar dac� nu g�sim un cump�r�tor, le vom da gratis c�tre alte autorit�ti publice locale. E o procedur� clasic� pe care o urm�m. Din ce stiu, exist� prim�rii din tar� amatoare de aceste instalatii pe care noi le avem pe inventar. Ne intereseaz� s� rezolvm c�t mai repede aceast� problem� cu centralele, pentru c� urm�rim s� sc�p�m de plata pentru paza lor. �n oras s�nt peste 200 de astfel de centrale, dintre care cam trei sfeturi s�nt dezafectate si vor fi desfiintate. Mai devreme sau mai t�rziu, �ncet - �ncet se vor �nchide si cele care au functionat �n iarna care s-a �ncheiat, dar la momentul acesta nu pot spune nimic despre ce se va �nt�mpla cu ele �n sezonul rece viitor. Depinde foarte mult de ceea ce vor vrea pietrenii care �nc� mai s�nt racordati la sistemul centralizat de �nc�lzire. �n cazul �n care nu vor mai avea beneficiari, vom dezactiva si centralele care �nc� mai functioneaz�“, a declarat viceprimarul Aurelia Simionic�. Chiar dac� au functionat �n perioada rece, c�nd era nevoie s� se asigure c�ldur� beneficiarilor, vara aceste centrale nu prea functioneaz� pentru a furniza ap� cald�, pentru c� mare parte dintre clientii lor s�nt printre cei cu datorii la �ntretinere. Multi r�m�n si f�r� ap� rece de cum d� c�ldura, tot din motiv de neplat� a utilit�tilor.
|