 O via�� dedicat� model�rii aurului
• Petre Munteanu „modeleaz�“ aurul de 46 de ani • �n anii '60, prelucra p�n� la dou� kilograme de aur anual • pe me�terul bijutier �l caut� �i acum evreii pleca�i �n str�in�tate, care-i s�nt clien�i de aproape jum�tate de secol • „podoabele din magazine s�nt proaste, f�cute la ma�in�, nu s�nt pentru oamenii cu gusturi alese“, sus�ine bijutierul • A f�cut mii de podoabe care au fost �i �nc� mai s�nt purtate de doamne �i domni�oare, fie ele femei simple, ori personalit��i, a f�cut bijuterii �i pentru b�rba�i, a realizat inele de logodn�, ori verighete, a r�spuns celor mai dificile cerin�e din partea clien�ilor, a m�nuit pietre pre�ioase, a montat diamante, iar acum a ajuns s� fac� mici repara�ii, ori s� lipeasc� bijuteriile pe care le cump�r� lumea din comer�. „Meseria de bijutier este pe care de dispari�ie. Ce facem noi acum nu se mai cheam� c� facem bijuterii, ci lipituri la bijuteriile de la turci �i de unde or mai fi aduse. Bunul gust �i lucrul f�cut manual nu mai conteaz� �n vremurile noastre. S-au dus timpurile �n care munceam s�pt�m�ni la r�nd ca s� fac o bijuterie pe care un b�rbat s� i-o dea iubitei lui. Acum, b�rbatul �i cump�r� femeii inelul din magazin �i logodna, ori c�s�toria s�nt rezolvate“, a spus Petric� Munteanu, cel mai b�tr�n bijutier din Neam� �i, probabil, din �ar�.
Petre Munteanu este bijutierul pietrenilor de 37 de ani �i le-a fost model tuturor bresla�ilor din Piatra Neam� �i Ia�i. Acum, tr�ie�te dintr-o pensie modest� �i din ce c�tig� de pe urma lipiturilor de podoabe din aur �i argint. De lucrat, nu mai lucreaz� lumea la el, pentru c� vitrinele magazinelor s�nt pline de bijuterii, care mai de care mai ar�toase. A�a c� nu i-a mai r�mas dec�t s� fac� mici repara�ii, iar c�tigul este pe m�sur�.
L-am g�sit pe nea Petric� �n c�m�ru�a sa, cu destina�ie de atelier, situat� �n centrul ora�ului, �ntr-o diminea�� rece de martie. Era aproape ora zece �i nimeni nu-i trecuse pragul. „S�nt zile �n care nu intr� nici un client aici. Oamenii nu-�i mai fac bijuterii la meseria�, merg la magazin �i le cump�r� gata f�cute. Noi n-am mai r�mas dec�t cu mici lucr�ri, lipim, repar�m, rar mai facem ceva de la zero“, a spus Petre Munteanu.
Un me�te�ug al sufletului
Petre Munteanu are 75 de ani �i de 37 de ani locuie�te �n municipiul Piatra Neam�. De modelat �n aur s-a apucat de prin 1960, f�r� a avea vreo �coal� �n domeniu. Conform actelor de studii, nea Petric� este ajutor de �nalt� precizie �i a lucrat �n Uzina de Tramvaie, �n Ia�i. Apoi, a activat �n cinematografie, dar �i ca mecanic tipograf. Din anul 1960, s-a angajat ca bijutier �n cadrul Coopera�iei Ia�i, iar dup� �apte ani s-a mutat �n Piatra Neam�. κi aminte�te cu emo�ie de cum l-a prins farmecul de a modela aurul. �i de primele bijuterii pe care le-a me�te�ugit, �i de inelul la care a muncit mult� vreme pentru a i-l d�rui celei dragi, care avea s�-i devin� so�ie. „N-am avut timp de iubite, a�a c� nu pot spune c� multe bijuterii f�cute de mine au ajuns pe degetele celor ce mi-au fost dragi. I-am f�cut so�iei multe bijuterii �i acum �i fac fiicei mele, care poart� doar podoabe lucrate manual, de mine. �mi amintesc c� aveam 18 sau 19 ani, lucram ca ucenic la Uzina de Tramvaie din Ia�i �i am mers la un film �n care ap�rea un bijutier. Acesta realiza podoabe pentru contese, pe baz� de comand� de la cavaleri. El se �ndr�gostea de fiecare bijuterie creat� �i, c�nd venea cavalerul s� o ridice, �i lua banii �i apoi �l urm�rea pe traseu. κi punea o masc� pe fa��, �l ataca �i �i fura bijuteria. Apoi, o ascundea pe fundul m�rii �i o admira acolo, �n ad�ncuri. A�a am �nceput eu s� fiu atras de aceast� meserie. Am v�zut prea pu�in, la ni�te evrei, cum se lucreaz� �n aur �i argint. M-am autoperfec�ionat �i am pus suflet �n tot ce am realizat. Nu este u�or s� lucrezi ca bijutier �i dac� nu a� fi fost pasionat, dac� nu mi-ar fi pl�cut frumosul, nu a� fi rezistat �n acest domeniu. Nu �tiu s� mai existe �n �ar� un bijutier �n v�rst� de 75 de ani care s� lucreze zi de zi“, a povestit Petre Munteanu.
„Evreii aveau foarte mult aur �i nu lucrau inele sub zece grame“
�ntre anii '60 �i '68, nea Petric� prelucra anual circa dou� kilograme de aur. Apoi, dup� plecarea evreilor din �ar�, media a sc�zut la circa 600-700 de grame anual. „Ce vremuri... �mi amintesc c� evreii aveau foarte mult aur �i nu lucrau inele sub zece grame. �i verighetele lor erau peste zece grame bucata. A�a erau gusturile lor: inele mari, ar�toase, filigranate, cu pietre pre�ioase. Am montat pentru ei diamante, rubine, safire, aveau �i au �i acum mo�teniri extrem de valoroase. C�nd lucram la coopera�ie, mie �mi revenea cam 10-12% din valoarea muncii, restul mergea la stat. Cu toate c� aveam tot timpul mult de lucru, n-am c�tigat niciodat� foarte bine. M� g�ndesc c�, dac� venea revolu�ia cu m�car zece ani mai devreme, acum tr�iam pe alt picior. A� fi fost mai t�n�r �i a� fi avut alte �anse �i perspective ca s�-mi fac traiul mai u�or. A�a, m� chinui s� scot un ban ca s� �ndulcesc traiul meu �i al so�iei. Dup� 47 de ani de munc�, am o pensie de 4,6 milioane de lei pe lun�. So�ia a luat, cu o zi �n urm�, pensia de trei milioane �i jum�tate �i am dus banii direct la asocia�ie, ca s� pl�tim �ntre�inerea pe o lun�. Din ce fac eu aici nu iese mare lucru. Ar trebui s� c�tig 700.000 - 800.000 de lei pe zi ca s� pl�tesc cheltuielile lunare pe acest spa�iu �i s� �mi r�m�n� �i mie ceva. Dar, cum s�nt zile �n care nu �ncasez nimic, profitul este vai de el“. �i, ca �i cum l-ar fi auzit, �n timp ce se pl�ngea de cheltuielile mari pentru spa�iul pe care �l ocup�, a �i ap�rut proprietarul �nc�perii care i-a amintit c� are de pl�tit datoriile la �nc�lzire, c� trebuie s� achite chiria, curentul electric... „Pentru ace�ti �apte elemen�i din atelier, c�ldura a venit �ntr-o lun� c�t anul trecut pe patru-cinci. Trebuie s� dau trei milioane de lei, jum�tatea mea la chirie, plus utilit��ile, �i a�a se duc banii. Dar, s�n�tos s� fiu...“ �i discu�ia a fost �ntrerupt� de apari�ia unei cliente de la Vaduri, o t�n�r� cu m�inile muncite �i papucii scof�lci�i. A �ntrebat timid c�t cost� s�-i lipeasc� o verighet� rupt� �n dou� locuri. Nea Petric� s-a uitat la ea �i a cobor�t pre�ul, de la 70.000 la 50.000 de lei pe lipitur�. Femeia a scos dintr-o batist� bo�it� buc��ile de aur �i i le-a �ntins me�terului. Apoi, l-a �ntrebat dac� nu i-o lipe�te �i pe a so�ului ei, rupt� �ntr-un loc. „Da�i-mi s� v�d ce ave�i. Of, asta-i marfa f�cut� la ma�in�. Uita�i-v� c�t s�nt de sub�iri �i de prost realizate. Se �ndoaie la cea mai mic� presiune �i se rup foarte u�or. Acu', dac� am zis c�-i 50.000 de lei lipitura, r�m�ne acela�i pre� �i la verigheta so�ului. Veni�i peste o or�“, i-a spus femeii. Aceasta n-a apucat bine s� ias� pe u�� �i b�tr�nul me�ter s-a apucat de treab�. Le-a examinat la lup�, le-a uns cu solu�iile pe care le avea preg�tite, le-a �nc�lzit la flac�r�, le-a lipit, le-a trecut prin alte lichide, iar, la final, le-a polizat pentru a nu r�m�ne cu marginile zdren�uite. �n timp ce �ncerca s� repare inelul b�rb�tesc, acesta a mai cedat �ntr-un loc �i a trebuit s� munceasc� de dou� ori. Dar, nu s-a pl�ns prea mult c� avea s� �ncaseze bani pe o singur� lipitur�, �n loc de dou�. „De c�te ori am lucrat pe gratis... Mai las din pre�, mai fac reduceri, �ncerc s� fie toat� lumea mul�umit�. Cred c�, pentru c� am avut grij� s�-mi mul�umesc clien�ii, �i �n ziua de ast�zi m� caut� evrei pleca�i din �ar� �n '68. Tot timpul vin la mine, la atelier, c�nd ajung �n vacan��, �n Piatra Neam�. Ast�-var�, a venit un evreu care a vrut s�-i realizez un pandantiv, greu de peste 22 de grame, din aur. A vrut o panter� �n relief �i, pentru c� voiam s� ias� irepro�abil, am cump�rat o carte cu animale �i am c�utat ca pantera s� fie astfel pozi�ionat� �nc�t s� o pot realiza c�t mai bine. �mi amintesc c� �i-a pus acel pandantiv la un lan� care avea peste 50 de grame. Fiec�rei bijuterii, �nainte de a o realiza, i-am f�cut o schem�. De obicei, c�nd fac ceva, este crea�ia mea integral�, dar asta nu �nseamn� c� nu am lucrat �i dup� comanda clientului“.
Creuzetul, penseta, focul �i d�l�ile, cei mai buni prieteni
Lovitura cea mai grea dat� bijutierilor a venit dup� decembrie '89, c�nd oamenii au avut posibilitatea s� �i cumpere direct din magazine orice podoab� �i-au dorit, sau au adus aur de peste hotare. „Foarte rar mai lucr�m aurul. Acum, am r�mas doar cu repara�iile. Toat� via�a mea am lucrat numai manual �i, uneori, ca s� fac o bijuterie de la un cap�t la altul, lucram �i s�pt�m�ni la r�nd“. Apoi, �i-a scos ochelarii, descoperindu-�i ochii obosi�i. Atunci am aflat c� ochelarii me�terului bijutier erau, de fapt, lupele cu dioptrii foarte mari, cu ajutorul c�rora �i-a f�cut meseria de-o via��. „Crede�i c� s�nt ochelari, pentru c� a�a par, dar s�nt lupe. Pentru c� s�nt foarte puternice, nu le pot folosi mai mult de �ase ore pe zi. Pe l�ng� acestea, mai folosesc �i ochelarii cu dioptrii plus 3,5 �i este foarte obositor. Regret nespus de mult c� nimeni din familia mea nu mi-a mo�tenit pasiunea. Odat� cu mine, va disp�rea bijuteritul din familie. Prieteni, de-a lungul acestei cariere, mi-au fost creuzetul, penseta, focul �i d�l�ile speciale pentru gravuri. F�r� aceste scule, nu a� fi reu�it s� fac nimic. S�nt m�ndru c� am realizat cu mare migal� mii �i mii de podoabe care au �nfrumuse�at m�inile �i g�turile femeilor. Pe l�ng� bijuterii, realizez �i gravuri pe diferite obiecte, pe cupe, potiruri. Oricare ar fi timpurile �i moda, r�m�n la ideea mea c� podoabele din magazine s�nt proaste, s�nt f�cute la ma�in�, nu-s pentru oamenii cu gusturi alese. Lucrurile cu bun gust s�nt cele f�cute manual, iar nu cele f�cute pe band� rulant�, la ma�in�“.
De-a lungul carierei sale, nea Petric� a avut ocazia s� monteze un briliant de trei karate, piatr� pe care o consider� ca fiind cea mai pre�ioas� dintre toate pe care le-a folosit, �n cei 46 de ani.
Am plecat din atelierul lui nea Petric�, l�s�ndu-l cu c��iva clien�i care voiau s� lipeasc� un lan� de aur �i dou� br���ri de argint. Adic�, poate mai �ncasa vreo 150.000 de lei. Dar, femeia care voia s�-�i lipeasc� lan�ul nu era de acord s� dea cei 70.000 de lei solicita�i. Se apropia ora �nchiderii, iar me�terul bijutier mai �ncheia o zi de munc� �n care c�tigase p�n� �n 250.000-300.000 de lei, bani din care trebuia s� pe chirie, utilit��i �i cota la stat.
|
Autentificare
