INVENTARUL „COMORILOR“ DIN BISERICI SI M�N�STIRI
Patriarhia a cerut bisericilor si m�n�stirilor s� fac� un inventar al tuturor moastelor pe care le au cele care nu s�nt autentificate vor trebui retrase din l�casurile de cult solicitarea ar fi plecat de la descoperirea unor oase de animale folosite pe post de moaste �nTulcea, dar si de la sf�ntul de la R�deni, Neamt judetul nostru este unul dintre cele mai bogate �n moaste Bisericile si m�n�stirele �n Rom�nia se laud� c� au �n „dotare“ moastele unui sf�nt sau m�car obiecte care au apartinut unora, fiind astfel un bun prilej de atragere a credinciosilor. La fel, abund� si �n r�m�site p�m�ntesti ale unor preoti, c�lug�ri si sihastri care nu au fost canonizati de c�tre Biserica Ortodox�. Din acest motiv, capii BOR au luat decizia de a pune cap�t acestor practici. Patriarhia Rom�n� a emis recent un ordin prin care a cerut tuturor l�casurilor de cult din tar� s� fac� un inventar al moastelor, scopul fiind acela de a se stabili care s�nt reale si care nu, dar si de a �ntocmi un catalog, evit�ndu-se astfel �nchinarea la sfinti falsi. Conform regulilor bisericesti, moastele trebuie s� fie �nsotite de unul dintre cele trei documente: Certificat de autenticitate (emis de un antropolog), Gramata (emis de un episcop) sau un act de donatie. Se pare c� aceast� solicitare a Patriarhiei ar fi venit dup� ce �n mai multe m�n�stiri au fost descoperite moaste false, de notorietate fiind un caz din Tulcea, unde oamenii se �nchinau la niste moaste ce s-au dovedit a fi �n final oase de porc. Si cazul asa zisului sf�nt de la R�deni, din judetul Neamt, nu a fost tocmai pe placul Bisericii, reprezentantii Mitropoliei d�nd de mai multe ori ordin de �nhumare a r�m�sitelor p�m�ntesti. Mitropolia Moldovei a refuzat s� comenteze decizia sefilor ierarhici, dar s-au ar�tat de acord cu ea.„Este o decizie luat� la nivelul Patriarhiei Rom�ne pe care, evident, o respect�m. Noi nu putem face nici un fel de declaratii pe aceast� tem�“, a precizat preotul Constantin Sturzu, purt�torul de cuv�nt al Mitropoliei Moldovei.
Judetul Neamt, �n topul celor cu moaste
Nimeni nu poate spune cu certitudine c�te moaste exist� �n judetul Neamt, pentru simplul motiv c� nu exist� o evident� oficial� a acestora. Totusi, pe diverse site-uri religioase exist� tot felul de date care par s� ateste c� judetul este �n topul celor ce detin moaste, dac� nu chiar primul din tar�. Astfel, m�n�stirile nemtene detin o sumedenie de relicve ce apartin cu certitudine unor sfinti, dar si unele care nu au nici un fel de certificate de autenticitate. La M�n�stirea Neamt, de exemplu, exist� moastele Sf�ntului Necunoscut, dar si p�rticele din moastele sfintilor Eftimie, Ignatie si Acachie, Haralambie si Stefan. Tot aici se g�seste capul Sf�ntului Simeon din Muntele Minunat. Biserica Seminarului Teologic „Veniamin Costachi“ de la M�n�stirea Neamt detine un deget, dar si niste m�t�nii al sf�ntului Ioan Iacob Hozevitul de la Neamt. La muzeul M�n�stirii Bistrita exist� un vesm�nt al sf�ntului Paisie Velicicovschi, pr�znuit pe 15 noiembrie. La Sih�stria se afl� p�rticele din moastele multor sfinti, printre care si Sf�ntul Andrei, Sf�ntul Gheorghe, Ioan cel Nou, Pantelimon etc. Tot aici se g�seste si o p�rticic� din Sf�nta Cruce pe care a fost r�stignit Hristos.
La Biserica Episcopiei Roman este ad�postit un vesm�nt al Sf�ntului Ioan Gur� de Aur, dar si o fragmente de degete presupuse a fi ale cuvioasei Parascheva. Aici exist� mai multe controverse, unii preoti sustin�nd c� este o confuzie, fiind de fapt vorba de fragmente ale altei sfinte. La m�n�stirea Secu exist� o racl� cu p�rticele din moastele Sfintilor Filip, Ioan cel Nou de la Suceava, Stefan etc. Tot aici se g�seste si un chivot ce a ad�postit moaste ale Sf�ntului Ioan Botez�torul, o p�rticic� din Sf�nta Cruce, dou� racle cu osemintele P�rintelui Vichentie M�l�u (sec. XX, necanonizat) si respectiv ale P�rintelui Antim G�in� (sec. XX, necanonizat). M�n�stirea V�ratec are si ea p�rticele din moastele Sfintilor, o buc�tic� din Sf�nta Cruce, iar �n pronaosul Bisericii Adormirea Maicii Domnului se afl� si morm�ntul Cuviosului Iosif de la V�ratec, dar si cel al lui Gheorghe Laz�r (sec. XX, necanonizat). Biserica Schitului Sihla si M�n�stirea P�ng�rati au p�rticele din moastele mai multor sfinti, la M�n�stirea Nechit s-ar g�si un papuc al Sf�ntului Spiridon, iar la M�n�stirea Tazl�u, morm�ntul Sf�ntului Chiriac.
Sf�ntul Necunoscut, o poveste-miracol
Unul dintre sfintii care este recunoscut �n totalitate de Biseric� este Sf�ntul Necunoscut, care a ap�rut miraculos �n 1986. �n luna mai, c�lug�rii M�n�stirii Neamt au observat cum o alee din curtea l�casului se tot ridic�, cam pe dimensiunea unui morm�nt. Aleea a fost tasat�, dar iar s-a ridicat si tot asa de mai multe ori. �ntr-un final, c�lug�rii au s�pat iar la o ad�ncime de circa 2 metri au dat peste un schelet uman care mirosea a mir. Ulterior, reprezentantii Bisericii au stabilit c� este vorba despre osemintele unui sf�nt si au presupus c� ar fi apartinut unui c�lug�r de prin secolul XVI, sau au fost chiar ale unui fost staret, din secolul XVII. �n 2013 osemintele au fost testate �n dou� laboratoare din Germania si Canada pentru a se stabili vechimea oaselor. Osemintele Sf�ntului au fost expuse spre �nchinare, iar de atunci si p�n� acum credinciosii spun c� au fost martorii a nenum�rate minuni.
|