Ce �nseamn� s� fii onest

• dialog cu Henk Schrevel

„Vrei sďż˝ scrii un articol despre viciile mele?“
Cristian Timofte: De c�nd fumezi, Henk?
Henk Schrevel: Am �nceput s� fumez �n armat� (armata olandez� - n.n.) de la 19 ani. M-am oprit la v�rsta de 46 p�n� la 54. Acum fumez iar. Fumam tutun cu foi��...
C.T.: �tiu, am lucrat �n portul Constan�a opt ani, �tiu tutunurile voastre olandeze cu foi��, n-am �nv��at niciodat� s� fac o �igar� ca lumea cu foi�a aia din pache�el �i cu tutunul din alt pachet.
H.S.: Eu aveam abilitatea s� fac �igara c�nd conduceam ma�ina.
Faptul este confirmat de Rodica, insinuat� pe u�� cu tava cu cafele. Ne afl�m �n vila celor doi, pe Privighetorii, sub Pietricica. O cas� de un bun gust total, Rodica scuz�ndu-se c� nu a avut timp s� �tearg� geamurile, iar Henk �ntreb�ndu-m� el, ca un reporter:
H.S.: Vrei sďż˝ scrii un articol despre viciile mele?
C.T.: Nu, sigur c� nu! Vreau s� �tiu de ce ai l�crimat c�nd ai �inut ultimul t�u discurs la �nchiderea Galeriilor Topart? De ce pleci din Piatra, din Rom�nia? Asta vreau s� �tiu.
H.S.: Ce pot s�-�i spun? C�nd se �ncheie un capitol de via��, normal c� ai ni�te emo�ii. Eu am un obicei: fac un ritual, o petrecere unde st�m de vorb�, glumim, bem un pahar. Bine, atunci nu m-am st�p�nit suficient �i am l�crimat, dar nu mi-e jen� deloc.
C.T.: Henk, �tii c� �i B�sescu a l�crimat la debarcarea lui Stolojan. Am v�zut pe la televizor. Au fost atunci, la pre�edintele Rom�niei, lacrimi adev�rate? Cum ai sim�it tu?
H.S.: El nu este un actor de teatru �i el �tie ce este sentimentul de prietenie. A fost emo�ie atunci �i l-am crezut.
C.T.: Fiindc� tot am intrat �n politic�, haide s� vorbim pu�in despre Legea lustra�iei, c�-i la mod�.
H.S.: Eu, c�nd am venit �n Rom�nia, am stat de vorb� cu ambasadorul Olandei �i, printre altele, i-am spus c� a� vrea s� scriu ceva despre istoria comunismului din Rom�nia. De ce nu se face, �n Rom�nia, un proces al anticomunismului? Rom�nii trebuie s� fie avertiza�i. Evreii, de exemplu, cu Holocaustul, ei au publicat, au f�cut filme, au f�cut ce trebuie pentru a da un avertisment genera�iilor viitoare. Eu nu s�nt evreu, dar g�ndesc c� la fel ar trebui f�cut �i cu comunismul. Pe de alt� parte, �n timpul comunismului au fost o gr�mad� de presiuni mai mult sau mai pu�in oficiale. Dac� doreai s� faci o Universitate, trebuia s� faci ni�te derog�ri. �i eu nu cred c� to�i rom�nii au fost colaboratori ai Securit��ii (Ne cerem scuze, nu astea au fost cuvintele lui Henk, dar asta a fost ideea, ceea ce este valabil �i �n continuare - n.n.).
C.T.: O.K.!, s� ne �ntoarcem la art�, Henk-ule...
H.S.: Eu s�nt un mare diletant �n art�, s�nt un amator, asta fiindc� n-am studii de acest gen. Uite, la Alex (fiul Rodic�i - n.n.), el a f�cut Beaux Artes la Paris, sau la Lucian Strochi, alt tip cu educa�ie artistic�. Eu s�nt un amator.
C.T.: Spune-mi anul, locul �i data na�terii, cum se cere pe la noi.
La care Henk, �mi ia carnetul de reporter �i scrie cu m�na lui: HENK SCHREVEL, 29.10.1940, TILBURG, la care eu adaug �i Olanda. Apoi �mi spune bl�nd, c� �n articolul meu despre el i-am grafiat incorect numele, scriindu-l Hank. F�r� nici un fel de repro�.

„Dacďż˝ nu cďż˝dea Zidul Berlinului, eu nu eram aici, cu Rodica“
C.T.: A�adar, tu ai f�cut �i armat�.
H.S.: Armata am f�cut-o la Serviciul de Informa�ii, am stat cu englezii, francezii �i americanii din NATO (�n Germania - n.n.), obiectivul fiind Zidul Berlinului. Bine, Christiane, eu am f�cut studii cum s� intru �n radio, telex, puncte diferite, cum s� localizez... (poate c� aici n-am �n�eles noi bine ce a vrut s� ne spun� el, dar concluzia lui, din Armat�, este fabuloas�): �n 89, c�nd a c�zut Zidul Berlinului, m-am g�ndit: Am stat acolo degeaba! �i, �nc� ceva: dac� nu c�dea Zidul Berlinului, eu nu eram aici, cu Rodica.
C.T.: Cum ai cunoscut-o pe Rodica?
H.S.: Am cunoscut-o dup� Revolu�ie. Am f�cut �n Olanda un program pentru Asisten�� de S�n�tate �n Rom�nia, de psihiatrie. Scopul programului a fost de a schimba o mentalitate legat� de psihiatrie. G�ndirea psihiatric� �n ��rile fost comuniste a fost, tot timpul, legat� de explica�ii biologice. �n Occident, noi vorbim despre psihologie social�. �n Rom�nia lui Cea�escu nu se putea vorbi despre a�a ceva. Totul era biologic, mai ales deraierile psihice.
C.T.: Henk, ce e�ti tu de profesie?
H.S.: Eu s�nt de profesie economist �i manager. Bine, am vrut s� fiu arhitect, dar am fost interzis de tata (n.n. �n aceast� op�iune) care f�cea afaceri �n Olanda �i voia s�-l urmez.
TC: �i ce-ai f�cut?
H.S.: La 26 de ani am spus „adios“ la comerďż˝ul pe care l-am fďż˝cut cu tata ďż˝n Olanda, Italia, Franďż˝a, Germania, Anglia, Irlanda...
C.T.: Coane, dar ai b�tut mult Europa asta!
H.S.: A�a este, dar la 26 de ani m-am dus �n Sistemul de S�n�tate Mintal�. Am citit un anun� care punea la concurs un post de director pentru o societate de S�n�tate Mintal�. Am dat interviu, le-am dat diplomele mele, oamenilor le-a pl�cut de mine �i m-au angajat acolo.
C.T.: C��i au fost la concurs?
H.S.: Cam 24 de oameni, dar m-au ales pe mine.
C.T.: A�adar, tu te-ai cunoscut cu Rodica fiind �eful unei Asocia�ii care a venit �n Rom�nia pentru a promova psihiatria? (aceasta fiind o �ntrebare cam aiurea, dar spus� oarecum a�a). Ea este un cunoscut medic psihiatru.
H.S.: S�nt �n Rom�nia cu avantajul c� s�nt c�s�torit cu o rom�nc�. Ea a luat decizia s� st�m �n �ar�, aici, cu toate c� 99 la sut� din femeile din Rom�nia au preferat, �n aceast� situa�ie, s� plece �n str�in�tate.

„Nu mi s-a cerut nici o mitďż˝“
C.T.: Cum �i-ai f�cut firma din Piatra Neam�? Topart? O firm� de art�, perdant� acum �i aici?
H.S.: Da, m-am confruntat cu birocra�ia, dar, s� fiu onest, spun c� nu mi s-a cerut nici o mit�, ei au fost total corec�i. Eu eram un str�in, deci cred eu, trebuia s�-i acorde o aten�ie mai mare acelui str�in, care eram eu, fiindc� omul �la era corect. Cred c� atunci, g�ndeau ei a�a: El este un str�in, deci trebuie s�-i ar�t�m c� �n Rom�nia lucrurile merg bine. Eu n-am dat nici o mit� pentru firma mea, mai ales c� ce pericol este o galerie de art� cu ni�te tuburi de uleiuri puse spre v�nzare? Da, dar a trebuit s� aduc o diplom� legalizat�, �n fine, birocra�ia!
C.T.: Dac� tu, Henk, ai fi f�cut la noi afaceri cu petrolul, nu cu art� n-ai fi avut nici o �ans�, a�a-i?
H.S.: S�nt sigur. Cred c� a� fi avut probleme.
C.T.: Cum ai �nv��at tu limba rom�n�, care-i greu de �nv��at? Tu r�zi la bancurile mele, sim�i ni�te subtilit��i ale limbii rom�ne, e�ti formidabil.
H.S.: Eu am �nv��at de la Rodica, citind ziare, uit�ndu-m� la televizor �i, pe urm�, de la muncitorii care au reparat casa, care vorbeau cu mine. Am citit �i citesc �n limba rom�n�.
C.T.: Aratďż˝-mi ce citeďż˝ti acum. La care, Henk ďż˝ntinde mďż˝na ďż˝i-mi pune ďż˝n fa�� „Cartea lui Hiram, Francmasoneria, Venus ďż˝i Secolul Virtuďż˝ii la Iisus“, scrisďż˝ de Cristopher Knight ďż˝i Robert Lomas. Cartea are un semn de carte pe la mijloc, iar discuďż˝ia noatrďż˝ ďż˝ncepe sďż˝ curgďż˝ pe tema cďż˝rďż˝ii. Apoi, cu francheďż˝e, ďż˝mi face o destďż˝inuire:
H.S.: Am fost invitat, mai demult, s� intru �n Francmasonerie, dar am refuzat. Eu am refuzat. Eu am o altfel de g�ndire.
C.T.: Bine, s� ne �ntoarcem la cum ai �nv��at tu limba rom�n�. Fiindc�, de regul�, occidentalii s�nt conservatori �n domeniul �sta.
H.S.: Da, ai dreptate, englezii spun c� limba lor este universal�, a�a c� nu trebuie s� mai �nve�e alt� limb�, francezii s�nt na�ionali�ti, italienii, spaniolii la fel... Uite, Olanda este o �ar� care face comer� �i a avut colonii. Olandezii au o atitudine de genul c� trebuie s� �nve�e limba local�, pentru comunicare. Olandezii se contopesc cu localnicii, atunci c�nd se duc �ntr-o alt� �ar�. Ei nu au obiceiuri, de exemplu, s� �nfin�eze cluburi private sau exclusiviste. Olandezii se adapteaz� �i primul pas este acela de a �nv��a limba. A�a am �nv��at �i eu limba rom�n�, la tv., din ziare, negociind la pia�� o leg�tur� de p�trunjel, cu cei care au lucrat �n cas� c�nd am renovat �i zugr�vit, �i-am spus...

„La voi mi-a plďż˝cut Maria Tďż˝nase“
C.T.: Ce muzic� ��i place?
H.S.: S�nt nebun dup� oper�. Am 500 de CD-uri cu muzic� clasic�. �mi place foarte mult �i muzica popular� din Olanda. Este vorba despre c�ntece cu o poveste simpl� �i cu un mesaj la sf�r�it. Cu un pescar care se duce pe mare sau despre un om bogat �i unul s�rac, sau o poveste de dragoste. S�nt specifice olandezilor care s�nt oameni de treab�. E adev�rat, ei caut� profitul, fiindc� s�nt comercian�i, dar s�nt �i melancolici, u�or de emo�ionat. La voi mi-a pl�cut Maria T�nase. Nu-mi place muzica rock �i nici manelele. Chiar mi-a pl�cut un taximetrist aici care avea �n ma�in� un afi�: Ast�zi nu se ascult� manele! Mi-a pl�cut �i i-am dat un bac�i�.
C.T.: Noi doi am ratat un proiect, desigur, din vina mea, fiindc� tu te-ai ar�tat deschis. Mai �ii minte?
H.S.: Cum s� nu! Voiai s� facem la Topart, pe 26 ianuarie, de ziua lui Ceau�escu, o �nt�lnire �n care fiecare s� aduc� c�te ceva din perioada dictaturii �i s� discut�m.
C.T.: Eu am vrut s� aduc o colec�ie de fotografii inedite, un prieten a spus c� aduce un costum complet de pionier, cu tob� �i trompet�, drapele, medalii, altul timbre, totul pe fundal de muzic� patriotic� de-atunci. �n fine, n-a fost s� fie.
H.S.: Ceau�escu face parte din istoria Rom�niei. Nu este bine s� negi trecutul. Fiecare popor trebuie s�-�i cunoasc� trecutul. Eu nu s�nt iubitor de el (n.n. - nostalgic), dar a fost p�cat c� a fost �mpu�cat, fiindc� el trebuia judecat ca s� ias� la iveal� mai multe. Cea�escu nu a fost singur �i trebuiau mul�i mai mul�i s� pl�teasc� �i s� se �tie. �mpu�c�ndu-l, vezi, pentru unii s-a creat un fel de martir. Rom�nii au dreptul s� afle care a fost adev�rul la Bra�ov, la Canal, �n pu�c�riile comuniste �i la Revolu�ie.

„La 26 de ani am ďż˝nfiinďż˝at un partid“
C.T.: Tu faci politicďż˝?
H.S.: Am fost invitat s� fiu membru de partid �n Olanda, s� fiu secretar de stat, dar am refuzat. Totu�i, �n tinere�e, la 26 de ani am �nfiin�at un partid, l-am f�cut cu ni�te prieteni, �i acum este �nc� prezent �n parlament. Este �ntre liberal �i socialist, un liberalism cu o fa�� social�.
C.T.: Tot atunci, la 26 de ani, mi-ai spus c� ai dat concurs �i ai devenit director al Asocia�iei Olandeze pentru S�n�tate Mintal�. Concret, ce f�ceai acolo?
H.S.: Management care se face la o asemenea asocia�ie, negocieri cu Guvernul, cu sindicatele, cu inspec�iile de s�n�tate. Atunci nimeni nu avea grij� de s�n�tatea mintal� �n Olanda, am f�cut, c�t am ocupat aceast� func�ie, 80 la sut� din toate spitalele de acest gen care s�nt acuma �n Olanda, 80 la sut� din infrastructura pentru s�n�tate mintal� din Olanda. Am f�cut un curs �n specialitatea psihoterapie, de terapie ocupa�ional�, am invitat arhitec�i din Olanda s� vin� cu proiecte �i am creat servicii de viitor �n acest domeniu. S-a dezvoltat o g�ndire nou� privind conceptul de s�n�tate mintal�.
TC: Lucrai opt ore pe zi?
H.S.: Ha-ha!, da de unde!
C.T.: Noi am mai discutat de Sigmund Freud, t�ticul psihanalizei...
H.S.: El a sexualizat toat� existen�a omului. Nu este bun. Eu nu spun c� instinctul sexual nu este important, dar via�a este mult mai complex�, fiindc� intervine socialul, religia, �n fine... Apoi este faptul c� tu e�ti responsabil de via�a ta.

„Sďż˝nt ca o pasďż˝re migratoare“
C.T.: Totu�i, de ce te-ai hot�r�t s� p�r�se�ti Rom�nia?
H.S.: �i-am spus. Cu Galeriile Topart am �ncheiat un capitol. Eu am lucrat �n 12 locuri diferite, s�nt ca o pas�re migratoare. Am lucrat laTilburg, unde m-am n�scut, la Rotterdam, Utrecht, Londra, Dublin, chiar �i l�ng� Paris. �i �nc� ceva: mie nu-mi place foarte mult iarna. �naint�nd �n v�rst�, apar riscuri de reumatism, a�a c� vom pleca �ntr-un loc cu clim� mai mediteraneean�, mai dulce.
C.T.: Dupďż˝ cum te cunosc eu pe tine, n-ai sďż˝ stai degeaba, nu?
H.S.: Nu po�i sta acas� �i s� vezi cum cre�te iarba. Un olandez se �nscrie �n ni�te cluburi literare, de sport, de art�, asta e terapia ocupa�ional�. Aici nu ai acest tip de cluburi. Eu mi-am creat o ocupa�ie proprie. F�r� ocupa�ie, structura unui om se pierde. Un om trebuie s� fie ocupat cu ceva, altfel se degradeaz�, se devalorizeaz�
C.T.: Ai dou� fete �i nepo�i...
H.S.: Da, da, Lisan Simone, e doctori�� la Amsterdam, care are doi b�ie�i �i �nc� un copil pe drum, �n iunie, nu �tim ce va fi, �i Githa Clarisse, care e violonist� �n sudul Fran�ei �i care are trei fete.
H.S.: Ai f�cut aici, la Piatra, reuniuni de familie?
C.T.: Da, de dou� ori cu to�ii, apoi au mai venit �i separat de c�teva ori. I-am dus peste tot, le-am ar�tat Rom�nia, eu s�nt un bun ambasador pentru Rom�nia, to�i au plecat cu o g�ndire pozitiv�.
C.T.: �i fiindc� am �nceput dialogul nostru anormal, cu viciul fumatului, s�-l termin�m la fel de atipic: ce �njur�turi ai �nv��at tu �n limba rom�n�?
H.S.: Rodica a refuzat s� m� �nve�e, dar am aflat �n afar� de cas�. Spun�ndu-mi-le (dou� �njur�turi sub�iri, aproape inocente), am �n�eles c� st� foarte slab la acest capitol la care, se pare, rom�nii exceleaz�.