STATUL, �NVINS LA CEDO DE UN PROCUROR
• magistratul Elena Lavric va primi desp�gubiri morale de 4.500 de euro • Curtea European� a stabilit c� fostul procuror a fost denigrat de un jurnalist, pe care instantele rom�ne l-au g�sit nevinovat • Fostul procuror al Parchetului de pe l�ng� Tribunalul Neamt, acum pensionar, Elena Lavric, a �nvins statul rom�n la Curtea European� a Drepturilor Omului. Magistratul s-a pl�ns c� ar fi fost denigrat� de un jurnalist de la un cotidian central, CEDO i-a dat dreptate, iar pe 14 ianuarie 2014 i-a acordat desp�gubiri morale de 4.500 de euro. S-a concluzionat c� statul a �nc�lcat dreptul la viat� privat� a procurorului Lavric, prin exonerarea r�spunderii jurnalistului pentru dou� articole �n care acesta a criticat �n termeni excesivi activitatea magistratului, aduc�ndu-i atingere reputatiei. �n articolele „Coruptie judiciar�. Procuroarea Lavric a falsificat dou� rechizitorii” si „Elena Lavric - procuroarea care falsifica rechizitorii”, au fost folosite expresiile „procuror m�sluitor“ si „rebut profesional“. Procurorul era acuzat c� ar fi �nceput urm�rirea penal� �mpotriva unei persoane, pe nedrept, �n dou� cauze. �n una a fost condamnat si mai apoi achitat, iar �n cealalt� s-a dispus �ncetarea urm�ririi penale. Elena Lavric l-a acuzat pe jurnalist de calomnie, iar prima instant� a aplicat o amend� de 10 milioane vechi. Instantele superioare l-au considerat nevinovat, consider�nd c� a emis „judec�ti de valoare” �n exercitarea dreptului la liber� exprimare. CEDO a stabilit c� „articolele se refer� la activitatea profesional� a reclamantei �n functia de procuror. Procurorii s�nt functionari publici, parte a sistemului judiciar, a c�ror �ndatorire este s� contribuie la administrarea corect� a justitiei”. Conform Curtii, „nu exist� �ndoial� c� �ntr-o societate democratic� indivizii au dreptul s� comenteze si s� critice administrarea justitiei si oficialii implicati �n �nf�ptuirea ei. Cu toate acestea, o astfel de critic� nu trebuie s� treac� de anumite limite, �ntruc�t este �n interesul public ca procurorii, precum si judec�torii, s� se bucure de �ncrederea publicului. Se poate deci s� fie necesar ca statul s� �i protejeze de acuzatii nefondate”. �n ceea ce priveste argumentul c� articolele ar contine judec�ti de valoare si nu afirmarea unor fapte, Curtea a stabilit c�, desi aceast� distinctie este �ntr-adev�r important�, trebuie avut �n vedere si faptul c� �n cazul judec�tilor de valoare trebuie s� existe un temei real suficient pentru a le justifica, �n caz contrar acestea fiind considerate excesive. „�n cauza de fat�, Curtea nu este convins� c� afirmatiile f�cute de jurnalist pot fi considerate pure judec�ti de valoare. Curtea noteaz� c� articolele �n cauz� contineau acuzatii cu privire la o conduit� nelegal� si improprie a reclamantei. Astfel, jurnalistul afirma c� reclamanta, exercit�nd functia sa de procuror, a abuzat de prerogativele sale si i-a adus acuzatii �n mod nelegal. De asemena a mai afirmat c� reclamanta a fost implicat� �n luare de mit� si falsificarea rechizitoriilor cu privire la persoana respectiv�. Aceste acuzatii reprezint� �n viziunea Curtii, afirmarea unor fapte �n leg�tur� cu care instanta national� de ultim grad nu a solicitat dovezi relevante“. �n plus, magistratii europeni au considerat c� „acuzatiile cu privire la presupusele fapte de coruptie si la incompetenta reclamantei s�nt de natur� grav�, pot afecta reclamanta �n exercitarea obligatiilor ei si pot prejudicia reputatia ei“. Jurnalistul a publicat �n articole paragrafe ale pl�ngerilor depuse de cel cercetat la autorit�ti fat� de conduita procurorului, f�r� �ns� a se delimita �n mod clar de opiniile acestuia. Curtea a avut �n vedere c� pl�ngerile nu reprezentau rapoarte ale unor institutii, ci doar acuzatii ale unei persoane fizice depuse �n cadrul unei proceduri administrative.
|