VESNICII VAGABONZI DE CARE NU MAI SC�P�M
• c�teva mii de c�ini f�r� st�p�n vietuiesc pe str�zile municipiului Piatra Neamt • care e povestea vietii lor e greu de spus, dar unii au un traseu clar, ajung�nd la padoc pentru sterilizare, dup� care tot pe drumuri vagabondeaz� • multe patrupede ajung �n oras aduse din alte zone, �n vreme ce alti c�ini s�nt „pietreni“, provenind din curtile oamenilor si de la firme • 147 de lei se scot de la bugetul local pentru sterilizarea unui maidanez • C�inii f�r� st�p�n au devenit de ani buni parte integrant� a imaginii oraselor Rom�niei. Se g�sesc �n zone centrale si ultracentrale, pe l�ng� institutii publice, prin b�l�riile din zonele m�rginase, pe l�ng� gardurile caselor si blocurilor, prin parc�ri. T�snesc url�nd de pe spatiile verzi c�nd aud larm� de sirene sau li se pare ceva ciudat �n „arealul“ lor. Au o viat� a lor, greu de cunoscut de c�tre oameni, chiar dac� unii cet�teni ajung pentru o vreme s� le poarte de grij�. Apar parc� de nic�ieri ori se nasc unde nici prin minte nu-ti trece si se integreaz� �n peisaj. Se hr�nesc de pe la containere si multi dintre ei leag� „prietenii“ cu semeni care au acelasi destin trist, care se �ncheie odat� cu sf�rsitul lor. Este vorba despre prietenia dintre c�ini vagabonzi si boschetari. Am�r�ti si unii, si altii, dar dedicati reciproc. Nu de putine ori s�nt v�zuti �mpreun�, �mp�rtind acelasi colt de p�ine recuperat din vreo pung� �n care e un amalgam de gunoaie. Iarna �si tin de cald prin cotloane, iar deplas�rile le fac �n pas domol, boschetarul tin�ndu-ti b�rbia �n piept si capul plecat, iar maidanezul, coada �ntre picioare. O imagine dezolant�, care nu se potriveste vremurilor �n care cei mai multi aspir� la prosperitate, la confort, la lux. Si totusi imaginea aceasta exist� si nu va disp�rea. Cel mult va fi �mbun�t�tit�, lucru urm�rit de c�tre autorit�ti. �n prezent lupta cu maidanezii este una dificil�, pentru c� ei s�nt multi, prea multi fat� de c�ti ar trebui pentru a fi tinuti sub control. Toate aceste aspecte s�nt valabile si pentru Piatra Neamt. Societatea Salubritas are �n grij� sterilizarea acestor animale, astfel �nc�t s� nu se mai �nmulteasc� foarte mult. Dar nu se stie un num�r al c�inilor f�r� st�p�n din urbe si nici cum e posibil s� apar� at�t de multi, continuu. Si se apreciaz� c� ar fi circa 5.000 mii.
O munc� �n van
Tatiana Ciucanu, director al societ�tii amintite, ne-a povestit despre c�t de complicat este s� se tin� fenomenul sub control. „C�inii pe care �i vedem �n oras vin si din alte zone, nu s�nt strict din Piatra Neamt. Si e greu de intervenit, c�t� vreme reactiile oamenilor �n relatia cu patrupedele s�nt �mp�rtite, unii vr�nd s� scape de ei, altii cer�nd s� nu ne atingem de aceste animale. Ar trebui ca la nivel de asociatie de proprietari s� se ia o decizie referitoare la p�strarea c�inilor sau nu, si minoritatea s� se subordoneze majorit�tii. Masa canin� provine din trei surse - s�nt c�ini particulari, c�inii care ies de la casele si gospod�riile populatiei si c�inii pe care �i detin agentii economici. Din p�cate, num�rul celor care detin c�ini sterilizati este extrem de mic si nici nu se vrea s� �i steriliz�m noi. Patronul unui agent economic sustine c� are nevoie de paz� si nu accept� s� �i lu�m animalele pentru tratamente. Cei de la case, dac� �si tin animalele �n curti, nu pot fi abordati. Dar din p�cate, puii care apar de la c�ini s�nt scosi �n strad� si asa se �nmultesc maidanezii. De eutanasiat nu poate fi vorba, pentru c� ne interzice legea �n cazul �n care animalul nu sufer� de o boal� incurabil� sau nu este �ntr-o grav� stare de s�n�tate. Uneori ne �ntelegem cu pietrenii care ne las� s� lu�m animalele de pe l�ng� blocuri, dar s�ntem conditionati s� �i ducem �napoi. Si facem asta, pentru c� dac� avem acceptul pentru a speriliza c�teii, deja scopul nostru a fost atins. Dar de c�te ori colegii nostri, hingherii, nu au luat ghiceve de flori �n cap ori nu au fost �ndep�rtati cu pungi de ap� aruncate de la �n�ltime c�nd erau chemati s� ia niste c�ini!“, a povestit Tatiana Ciucanu.
Circa o mie de steriliz�ri de 1,47 miliarde de lei vechi
Conform procedurilor legale, dup� prindere, c�inii s�nt dusi la ad�post, unde s�nt tinuti dou�-trei zile, pentru sterilizare, vaccinare, deparazitare. Dup� operatie, femelele au nevoie de sase zile pentru refacere, iar masculii, de trei. Per ansamblu, trecerea unui c�ine prin cusca hingherilor, apoi prin ad�post, aplicarea tuturor tratamentelor si interventia chirurgical� �nseamn� un efort financiar de 147 de lei, bani care se scot de la bugetul local. Deocamdat� animalele s�nt tinute, pe scurta perioad� a sederii, �ntr-un ad�post neautorizat, la care apa se duce cu masina, iar hrana const� �n granule. Capacitatea maxim� este de 120 de animale. Prim�ria Piatra Neamt a alocat acum c�teva luni 500.000 de lei pentru realizarea unui ad�post nou, care s� aib� camer� de primire, de consultatii, de deparazitare, cabinet medical, depozit pentru materialele sanitare, depozit pentru hran� si asigurate utilit�ti, asa cum impune legislatia european�. Un medic veterinar este angajat cu jum�tate de norm�, mai este salarizat un tehnician veterinar, trei ecariseori si un sofer. Primul semn c� animalele adunate de cei de la Salubritate urmeaz� s� fie sterilizate este crotalul rosu care li se aplic� pe ureche, pentru c�teva zile. Prima sterilizare �n Piatra Neamt s-a f�cut �n 2009, pe vremea c�nd se mai proceda astfel �n foarte putine orase ale t�rii. S-a �nceput oarecum st�ngaci, pentru c�tele agre�ndu-se ideea leg�rii trompelor, metod� care nu s-a dovedit eficient� 100% �n toate cazurile, astfel c� au ap�rut pe str�zi animale care al�ptau, desi purtau crotali �n ureche. Apoi s-a mers pe ideea steriliz�rii definitive, operatie care cost� 147 de lei. Din 2009 si p�n� acum, la nivel de oras s-au f�cut peste o mie de asemenea de operatii, pe femele si masculi. Adic� 1,47 miliarde de lei s-au scos de la bugetul local �n acest sens, Greu de crezut c� pietrenii s-ar fi dus cu maidanezii la cabinete particulare, unde interventia este cu mult mai scump� si unde ar fi de scos bani din propriile buzunare. Mai fac �ns� steriliz�ri cei de la „Prieten credincios“ din Piatra Neamt, dar exemplarele care s�nt sterilizate nu mai revin �n teritoriu, ci r�m�n �n grija iubitorilor de animale de la asociatie.
„Cunostintele“ din ad�post
O vizit� la ad�postul de la V�leni ne-a f�cut s� ne schimb�m impresia despre ceea ce �nseamn� o astfel de aglomeratie c�ineasc�. Am g�sit mai multe boxe populate cu exemplare �mp�rtite pe sexe si talie, astfel �nc�t s� se reduc� la minimum eventualele lupte. De la l�traturi asurzitoare care au �nceput c�nd ne-am apropiat de custi si p�n� la ochii bl�nzi si umezi de c�ine nec�jit, am v�zut tot felul de expresii si reactii. Cel mai mult ni s-a �nmuiat inima c�nd am g�sit niste puisori de c�tel cam de m�rimea unui pumn, niste fiinte nevinovate, care au avut ghinionul de a se naste f�r� pedigree si f�r� ca vreun om s� aib� nevoie de ele. Suflete care ajunseser� �n ad�post la cerere, pentru c� locul lor nu era acolo unde au f�cut ochi. �ntr-o box� al�turat�, un ditamai c�inele �si ar�ta coltii puternici. Parc� ar fi vrut s� se lupte cu noi, sup�rat fiind c� era �nchis. Mai departe, �n alte boze, c�ini de diferite culori, cu blana mai deas� ori mai rupt�, cu cicatrici pe bot, d�deau prietenos din coad�, parc� �ncerc�nd s� ne conving� c� nu era acolo locul lor si c� voiau s� fie liberi. Surpriza avea s� apar� c�teva clipe mai t�rziu, c�nd �ntr-o boz� l-am g�sit pe Credinciosu�', c�inele care ani �n sir a tr�it cu fetele din fata magazinului Orion, ling�ndu-le pe bot ori ap�r�ndu-le c�nd cineva le mai �njura pentru obr�zniciile pe care le fac. Acum st�tea cu capul plecat, astept�nd s� fie sterilizat. „Credinciosu�'“, asa cum �l stie lumea din zon�, a dovedit de multe ori c� nu degeaba are cap si este un c�ine urbanizat... Traversa mereu pe trecere, nu se teme de masini, nu sare la oameni dec�t atunci c�nd se simte amenintat. El si st�p�nele lui. �l abandon�m �n ad�post si �i auzim scheunatul subtire c�nd vede c� am plecat de l�ng� box�. Un fel de regret c� trebuie s� stea departe de viata tumultuoas� a orasului, cu care s-a obisnuit ani de zile si de ale c�rui reguli le stie.
|