P�rintele Iustin - puterea credintei

• duhovnicul a fost ďż˝nmormďż˝ntat joi, 20 iunie • a fost condus pe ultimul drum de mii de credinciosi care au vrut sďż˝-si ia rďż˝mas bun • reprezentantii Mďż˝nďż˝stirii Petru Vodďż˝ au publicat o biografie a fostului staret • viata pďż˝rintelui Iustin a fost o nesfďż˝rsitďż˝ Golgotďż˝ sustinutďż˝ doar de puterea credintei •

P�rintele Iustin, ctitorul si staretul m�n�stirii Petru Vod� si totodat� un adev�rat reper al ortodoxiei, a fost �nmorm�ntat joi, 20 iunie, chiar l�ng� catapeteasma l�casului de cult. Duhovnicul a fost condus pe ultimul drum de mii de credinciosi care si-au luat r�mas bun de la unul dintre cei mai mari duhovnici ai neamului rom�nesc. P�rintele a trecut �n vesnicie la v�rsta de 94 de ani, ca urmare a unui cancer gastric cu metastaze pulmonare. Medicii de la Institutul Onocologic din Cluj au f�cut totul pentru a-l salva dar, din p�cate, boala grea si v�rsta au dus la acest final tragic. P�rintele Iustin va r�m�ne �ns� vesnic �n memoria credinciosilor, iar pentru a reaminti tuturor cine a fost acest sf�nt, c�lug�rii de la Petru Vod� au prezentat pe site-ul l�casului o biografie a vietii sale.

P�rintele Iustin, biografia unei biruinte

P�rintele Iustin P�rvu s-a n�scut �n 1919 �n satul Petru Vod� la 10 februarie, �ntr-o familie de rom�ni foarte evlaviosi, si a fost botezat cu numele Iosif. S-a �nchinoviat �n 1936 �n M�n�stirea Dur�u si a fost c�lug�rit �n 1939, dup� care �ncepe studiile la Seminarul Cernica. Niciodat� nu s-a oprit din s�rguinta de a �nv�ta, astfel c�, la 94 de ani, �nc� citea nu doar toate c�rtile patristice, dar si cele de cultur�, istorie, filozofie si politic�, p�trunz�nd idei complexe pe care cu memoria sa extraordinar�, le sintetiza uluitor de repede. Si-a f�cut un ideal din a �mplini toate poruncile Noului Testament, �ntre care dragostea este cea mai mare si Dumnezeu i-a ajutat s�-si �mplineasc� acest dor, astfel c� dragostea de Dumnezeu si de oameni a devenit tr�s�tura sa fundamental�. Tocmai de aceea, asemenea unui milion de rom�ni care aderaser� deja la Miscarea Legionar�, atunci c�nd p�rintele a intrat la seminarul de la Cernica, afl�nd at�t profesorii, c�t si elevii, �n integralitatea lor, membri ai acesteia, el �nsusi i s-a al�turat. A avut colegi pe multi dintre marii p�rinti si arhierei, precum Patriarhul Teoctist, Mitropolitul Bartolomeu Anania, Arhimandritii Sofian Boghiu, Grigorie B�bus, Ioasaf Popa, si Gherasim Iscu. Dup� desfiintarea Seminarului Cernica de c�tre maresalul Antonescu, p�rintele continu� studiile la Seminarul de la R�mnicu V�lcea, iar �n anul 1941, la Iasi, este hirotonit preot de arhiereul Valerie Moglan, vicar al Mitropoliei Iasilor.

�nchisorile duhovnicului

ďż˝n anul 1942 se ďż˝nroleazďż˝ ca preot misionar pe frontul de Rďż˝sďż˝rit, de unde se ďż˝ntoarce cu Armata Romďż˝nďż˝, ďż˝n care slujeste Sfďż˝nta Liturghie pentru soldatii de pe front pďż˝nďż˝ la 23 august 1944, datďż˝ dupďż˝ care se ďż˝ntoarce la mďż˝nďż˝stirea sa. ďż˝ncepďż˝nd cu 1946 ďż˝si continuďż˝ studiile la seminarul din Roman. Schimbarea regimului politic l-a pus ďż˝n situatia ingratďż˝ de a accepta, ca decan de vďż˝rstďż˝ al elevilor seminarului, functia de presedinte al Asociatiei de prietenie romďż˝no-rusďż˝ din seminar. Faptul cďż˝ nu a subscris nici uneia din initiativele bolsevice cerute de ocupanti, ci a fďż˝cut lectii de educatie crestinďż˝ si nationalďż˝, a dus la arestarea sa ďż˝n 14 mai 1948 si la condamnarea la 12 ani de ďż˝nchisoare. Despre aceasta a scris, ďż˝n anul 2008, unui ziarist: „Legionarismul nu a fost o sectďż˝, el s-a supus ďż˝ntru totul Bisericii Apostolice, ďż˝nvďż˝tďż˝turilor de credintďż˝ ortodoxďż˝ si a slujit Biserica lui Hristos cu multe jertfe, cu pretul vietii multor martiri care si-au ďż˝nchinat toatďż˝ viata Bisericii si neamului. Oameni pe care i-am cunoscut personal ďż˝n ďż˝nchisoare si care ďż˝si dďż˝deau bucata lor de pďż˝ine si haina de pe ei celor mai neputinciosi, neputďż˝nd sďż˝ vadďż˝ suferinta fratilor lor; mai bine mureau ei, decďż˝t fratii lor, aveau atďż˝ta fortďż˝ ďż˝n mďż˝rturisirea credintei, nu alta decďż˝t cea ortodoxďż˝, ďż˝ncďż˝t multi dintre gardieni se ďż˝mblďż˝nzeau de puterea dragostei lor si rďż˝mďż˝neau muti ďż˝n fata tďż˝riei credintei lor“. Anii de detentie au fost ani de permanentďż˝ mucenicie pentru Hristos, prin toate mijloacele folosite de regim: foame, frig, torturďż˝, bďż˝tďż˝i, umilinte, privare de somn, de luminďż˝, de aer, de comunicare. Folosind pentru osteneala rugďż˝ciunii clipele care par a fi fost insuportabil de grele, pďż˝rintele a preferat vreme de 17 ani nevointa tďż˝cerii, ďż˝n timp ce ilustrii sďż˝i frati de suferintďż˝ ďż˝ntru Hristos, elita intelectualďż˝ precum Petre Tutea, Mircea Vulcďż˝nescu, Constantin Noica, Daniil Teodorescu, Dumitru Stďż˝niloae, Ilarion Felea, George Manu, Nichifor Crainic, si multi altii - elitďż˝ decimatďż˝ sub ochii sďż˝i - ďż˝si dďż˝ruiau dragostea tinďż˝nd cursuri universitare celor prigoniti. A fost torturat si anchetat pďż˝nďż˝ ďż˝n august 1949 la ďż˝nchisoarea din Suceava, de unde a fost transferat la Aiud, ďż˝nchisoare comunistďż˝ pentru intelectuali. Aici a rďż˝mas pďż˝nďż˝ ďż˝n 1951, cďż˝nd a fost trimis ďż˝n lagďż˝rul de muncďż˝ silnicďż˝ de la Baia Sprie. Aici a rďż˝mas pďż˝nďż˝ ďż˝n 1954, cďż˝nd a fost mutat la Gherla, si apoi ďż˝n alte ďż˝nchisori. ďż˝n 1960, la expirarea pedepsei date pentru cďż˝ a crezut ďż˝n Hristos, a fost ďż˝ntrebat ce va face dupďż˝ ce va fi eliberat, si a rďż˝spuns: „O iau de unde am lďż˝sat-o cu slujirea Bisericii!“. Pentru aceste cuvinte a primit ďż˝ncďż˝ 4 ani de ďż˝nchisoare fďż˝rďż˝ condamnare, pe care i-a executat ďż˝n Delta Dunďż˝rii, ďż˝n teribilul lagďż˝r de la Periprava. N-ar fi putut ďż˝ndura despďż˝rtirea de fratii sďż˝i ďż˝ntru Hristos pe care Dumnezeu i-a chemat prin mucenicie la Sine, dacďż˝ nu i s-ar fi arďż˝tat de la Maica Domnului cďż˝ are de ďż˝mplinit ďż˝ncďż˝ o lucrare ce era redesteptarea constiintei mucenicesti si mďż˝rturisitoare a tuturor crestinilor, a cďż˝rei biruintďż˝ se vede astďż˝zi prin ďż˝nrďż˝urirea sa ďż˝n ďż˝ntreaga lume crestinďż˝.

Revenirea la monahism

La ďż˝ntoarcerea ďż˝n casa pďż˝rinteascďż˝, dupďż˝ 14 mai 1964 cďż˝nd a fost eliberat, mama pďż˝rintelui s-a mutat la Domnul, si este cinstitďż˝ si azi de biserica locului. Apoi, fiindcďż˝ i s-a refuzat ďż˝ntoarcerea ďż˝n mďż˝nďż˝stire pďż˝nďż˝ ďż˝n 1966, pďż˝rintele a lucrat ca muncitor forestier, an cďż˝nd chiar la initiativa ofiterului de securitate care ďż˝l avea sub observatie, a fost reprimit ďż˝n monahism la Mďż˝nďż˝stirea Secu din judetul Neamt, unde i-a avut ca duhovnici pe pďż˝rintele Epifanie Acatrinei si pe pďż˝rintele Antim Gďż˝inďż˝, un preacuvios si sfďż˝nt ce a rďż˝posat ďż˝n bratele pďż˝rintelui Iustin. Dupďż˝ ce ďż˝n 1975 a reusit sďż˝ primeascďż˝ aprobarea regimului sďż˝ cďż˝lďż˝toreascďż˝ la Muntele Athos, pentru faptul cďż˝ desi i s-a sugerat sďż˝ rďż˝mďż˝nďż˝ acolo, a preferat sďż˝ se ďż˝ntoarcďż˝ ďż˝n tarďż˝, autoritďż˝tile l-au mutat cu domiciliul obligatoriu la Mďż˝nďż˝stirea Bistrita, lďż˝ngďż˝ Piatra Neamt. Faima sa de bun duhovnic si iscusit pedagog, chiar dacďż˝ i-a adus multe necazuri de la autoritďż˝tile regimului ateu, l-au fďż˝cut cunoscut ďż˝n multe pďż˝rti ale tďż˝rii si ale lumii ortodoxe, si nu a ďż˝ncetat sďż˝ sporeascďż˝ de atunci. ďż˝n toamna anului 1991, dupďż˝ o scurtďż˝ reďż˝ntoarcere la Mďż˝nďż˝stirea Secu, a venit ďż˝n satul natal, Petru Vodďż˝, si, cu binecuvďż˝ntarea ďż˝PS pďż˝rinte Daniel Ciobotea, Mitropolit pe atunci iar astďż˝zi pďż˝rinte Patriarh, a pus temelia mďż˝nďż˝stirii de cďż˝lugďż˝ri, cu hramul Sfintilor Arhangheli. Dorinta fierbinte a pďż˝rintelui staret a fost de a ďż˝nchina mďż˝nďż˝stirea generatiei jertfite pentru Hristos ďż˝n temnite, ale cďż˝ror sfinte moaste odihnesc si ďż˝n raclele din bisericďż˝, si ďż˝n cimitirul mďż˝nďż˝stirii, precum pďż˝rintele Gheorghe Calciu, pďż˝rintele Stefan Marcu, poetul Radu Gyr, Tudor Popescu, si ceilalti. Evocďż˝ndu-i pe Sfintii ďż˝nchisorilor, a zis: „Mi-e atďż˝t de dor de ei si atďż˝t de tare mďż˝ bucur la gďż˝ndul cďż˝ ne vom vedea, cu mult mai mult decďż˝t la gďż˝ndul cďż˝ mďż˝ voi vedea cu pďż˝rintii mei“.

Bisericile p�rintelui Iustin

�n toate ctitoriile si slujirile sale p�rintele a avut o deosebit� grij� s� fie f�cute dup� r�nduiala si cu binecuv�ntarea Bisericii. Ca finantare a folosit numai donatiile credinciosilor, �n integralitatea lor, asa �nc�t la ridicarea m�n�stirilor sale a participat �ntreaga tar�, ca un simbol al biruintei Duhului Sf�nt si al unit�tii duhovnicesti si liturgice al c�rei p�stor iubitor este. P�rintele s-a implicat activ at�t �n cele mai de detaliu, c�t si �n cele mai �nalt conceptuale aspecte ale vietii ortodoxe rom�nesti. Aceasta a f�cut-o mai ales ca duhovnic, dar si �n calitate de ctitor al multor schituri, m�n�stiri si biserici de mir din toat� tara. M�n�stirea Sf. Iustin Filosoful si sfintitilor mucenici rom�ni, ctitorit� �mpreun� cu alti 3 supravietuitori ai temnitei de atunci pe locul lag�rului de munc� de la Poarta Alb� (Canal), unde au pierit at�tia preoti, i-a adus cea mai �nalt� multumire sufleteasc�, ca astfel si Rom�nia s�-si poat� cinsti cum se cuvine mucenicii. Din anul 1999, a �nceput s� ridice M�n�stirea de maici din Paltin-Petru Vod�, m�n�stire la �nceput doar axat� pe programul filantropic (g�zduind un spital-azil de b�tr�ne, o scoal� internat de copii, un laborator de plante medicinale, cabinete medicale), iar pe m�sur� ce m�n�stirea a devenit cea mai mare chinovie din tar�, num�r�nd 170 de suflete, a devenit si un centru de propov�duire a cuv�ntului ortodox, prin lucrul la c�rti patristice si publicatii apologetice, precum revista Atitudini. �n anii petrecuti ca staret, programul zilnic al p�rintelui era foarte sever. Prezenta f�r� lips� de la Sf�nta Liturghie, slujirea credinciosilor veniti din toat� lumea cu cea mai divers� gam� de suferinte, pentru care g�sea mereu cel mai potrivit leac �ntre 14 si 18 ore pe zi, posturi aspre si putin� hran� precum si doar 2-3 ore de somn pe zi, erau programul cotidian al arhimandritului.

Minunile staretului Iustin

Minunile dumnezeiesti arďż˝tate prin pďż˝rintele Iustin sďż˝nt nenumďż˝rate, de la frecventele cazuri de cancer vindecate, la dezlegarea nasterii de prunci, la exorcizarea cazurilor celor mai grave, la izbďż˝virea de patimi ďż˝ndelungate si grele, la schimbarea totalďż˝ a celor mai nefericite caractere, la obisnuitele dovezi de strďż˝vedere si ďż˝nainte-vedere. Mďż˝rturiile acestor minuni abia de acum ďż˝nainte pot fi notate si publicate, stiutďż˝ fiind desďż˝vďż˝rsita smerenie a pďż˝rintelui, care nu suferea sďż˝ audďż˝ despre sine vreun cuvďż˝nt de laudďż˝ cďż˝t era ďż˝ncďż˝ ďż˝n trup, ďż˝nsďż˝ care acum cu sigurantďż˝ si-ar dori ca prin cunoasterea lor sďż˝ fie slďż˝vit Numele lui Dumnezeu, spre bucuria tuturor. Sfďż˝rsitul mucenicesc prin cele 40 de zile de cumplite suferinte (timp ďż˝n care a cerut sďż˝ fie tuns ďż˝n Marea Schimďż˝ tot cu numele Iustin), l-a trďż˝it cu o impecabilďż˝ demnitate si plinďż˝tate de har care au mďż˝rturisit tuturor cďż˝ era purtďż˝tor de Dumnezeu, precum este scris: „Cel ce a devenit un singur duh cu Dumnezeu prin darul Harului, si cel ce pďż˝trunde dumnezeiesti taine prin dorirea de Dumnezeu a inimii lui spre iconomia comuniunii Bisericii, unul ca acesta strďż˝luceste si este cinstit spre slava Treimii celei de viatďż˝ fďż˝cďż˝toare ďż˝n vecii vecilor. Amin“. (Sfďż˝ntul Symeon din Muntele Minunat). Sfinte preacuvioase pďż˝rinte Iustin, bucurďż˝-te, intrďż˝nd ďż˝n bucuria Mirelui Tďż˝u! Si fiindcďż˝ acum ai aflat ďż˝ndrďż˝znealďż˝ de mare mucenic - cďż˝ci pentru pďż˝catele noastre ai pďż˝timit -, roagďż˝-te sďż˝ aflďż˝m si noi har ďż˝naintea lui Dumnezeu si sďż˝ nu ne pďż˝rďż˝seascďż˝ milosďż˝rdia Lui, ci sďż˝ primim vreme de pocďż˝intďż˝ ďż˝naintea venirii Sale celei prea-slďż˝vite. Cere Domnului sďż˝ nu ne lipseascďż˝ de tine nici ďż˝n cele ce vor fi ďż˝n veacul acesta, nici ďż˝n cel ce va sďż˝ fie, ci sďż˝ fim ďż˝ntru duhul dragostei sfinte cu totii una, precum si pe tine ďż˝mpreunďż˝ cu Dumnezeu unit te-a fďż˝cut. Amin! Au consemnat: monahul Filotheu pentru obstea Mďż˝nďż˝stirii Petru Vodďż˝ si rasofora Neonila pentru obstea Mďż˝nďż˝stirii Paltin.