La Liceul Borca clopotelul a sunat iar�si dup� 50 de ani
• absolventii anului 1963 s-au re�nt�lnit dup� jum�tate de veac de la terminarea liceului
La miez de Ciresar, la Liceul Borca, sau „Mihai Sadoveanu“ cum i se zice mai nou, a sunat din nou clopotelul. De ast� dat�, pentru absolventii lui �'63, acei „frumosi nebuni ai marilor izb�nzi“, ce-si f�cuser� �n urm� cu 50 de ani plecarea �n viat�, de-acolo, dintre munti, purt�nd la butonier� optimismul si bucuria tineretii. �nt�lnirea de la Borca de s�mb�t�, 15 iunie v�leat 2013, a fost impresionant�, dat fiind c� dup� jum�tate de secol de absent� motivat�, pe motiv de probleme ale vietii ca oameni maturi, aceast� promotie a retr�it pentru o clip� vremea adolescentei si a primei tinereti. S-a strigat catalogul si s-a f�cut prezenta de c�tre nimeni altul dec�t fostul diriginte, si-a prezentat fiecare cu modestie fr�nturi din realiz�rile vietii, s-a glumit, s-au dep�nat amintiri si s-a p�strat un moment de reculegere �n memoria celor plecati, profesori ori fosti colegi, spre alt� lume. Desi anii �si puseser� amprenta pe chipul fiec�ruia dintre fostii liceeni, o dat� cu primul pas �n incinta scolii, privirea unei �ntregi generatii avea s� se reg�seasc� �n lumina ochilor lor aidoma perioadei demult apuse, aceea a adolescentei. Am putut descoperi cu usurint� acele st�ri de smerenie, respect, bl�ndete, ordine, delicatete, dar si de optimism, curiozitate si neast�mp�r creator, specifice statutului lor de fosti munteni sadea. Si totusi, preaplinul unei astfel de �nt�lniri avea s� fie stirbit de absenta fostilor profesori, care, �n cel mai fericit caz din motive de s�n�tate, n-au putut da curs invitatiei. Au fost prezenti dasc�lii Vasile Florea, dirigintele clasei, Ioan Luca si Valeriu Popa, oameni pe chipul c�rora s-a p�strat �nc� vigoarea de alt�dat� si care cu greu si-au putut ascunde emotiile re�nt�lnirii cu fostii elevi, ast�zi pensionari si ei, g�ndindu-se poate si la tineretea lor. „O parte dintre colegi nu mai exist� sau s�nt bolnavi si n-au putut r�spunde invitatiei. Din acest punct de vedere tr�im momente de tristete, dar asta este viata. Al�turi de ei am tr�it toate acele evenimente cu bune, cu rele, ne-am format al�turi de ei si, zicem ast�zi dup� aproape o viat�, c� noi, copiii de atunci, am fost o generatie bun�“, avea s� se spun� cu nostalgie si lacrima tristetii �n privire de c�tre unii. „Am reusit, �n ani, s� devenim specialisti �n domeniile �n care am activat, aproape toti am urmat cursuri superioare, am avut functii de conducere, ne-am crescut copiii demn, iar acum s�nt oameni realizati la r�ndu-le“, aveau s� afirme altii. Vorbe frumos mestesugite au prezentat toti fostii elevi, c�tiva dintre acestia, precum Gheorghe Bondar, de altfel unul dintre initiatorii evenimentului aniversar, Ioan Drug�, Vasile T�nase, Gheorghe Asavei si mai cu seam� Willi P�v�loaia, profesor doctor �n economie, reusind s�-si sintetizeze g�ndurile �n adev�rate esente, pe tema vietii. La fel si profesorii, care desi deprinsi cu astfel de �nt�lniri de suflet, aveau s�-si reverse cu �nalt� simtire si generozitate asupra unei generatii, a c�ta oare, �ntreaga lor afectiune de adev�rati slefuitori de caractere. Si c�t de frumos aveau s� sune unele versuri rostite la final de c�tre profesorul Popa: „Liceul din Borca n-a existat/ A existat doar o vale frumoas�, unde Bistrita alerga mereu gr�bit� la �nt�lnirea cu dragostea ei, Ceahl�ul.../ Si-au mai existat si niste tineri, Doamne, ce tineri!/ Care-si uneau g�ndurile si iluziile �nalte, mai �nalte ca muntii St�nisoarei,/ Ce �nv�tau s� g�ngureasc� cititul numelor, si istoria, si latina, si logosul din buchea c�rtii, ori s� descopere viata...“. Si o parte dintre acesti tineri s-au aflat s�mb�t� la Borca. Pe �ntreg parcursul zilei, toti cei prezenti la �nt�lnire aveau s�-i aib� al�turi, drept gazde pe actualul director al liceului, profesorul Vasile Amariei si pe Geo Ovidiu Nit�, primarul comunei Borca. �nt�lnirea fostilor absolventi de acum 50 de ani, s-a �ncheiat, precum �i datul unor astfel de petreceri, printr-o mas� comun� �ntr-una din pensiunile locului. La desp�rtire, toti cei prezenti si-au promis o nou� revedere.
|