Haiduci si t�lhari

• istoricul Daniel Dieaconu si cďż˝tiva colaboratiri au lansat un interesant volum de carte • este vorba despre „Haiduci si tďż˝lhari - Contributii de mitologie si antropologie istoricďż˝“ • lansarea a avut loc la Grinties, evenimentul stďż˝rnind interes maxim •

Scriitorul Daniel Dieaconu, doctor ďż˝n istorie, avďż˝ndu-i alďż˝turi ďż˝n ale cercetďż˝rii pe Viorel Nicolau, Alexandru Ioan Ungureanu si Emil Pedemonte Juncďż˝naru, a scos sďż˝ptďż˝mďż˝na trecutďż˝ pe piata editorialďż˝ o nouďż˝ carte, cea de-a 22-a din ampla sa operďż˝, purtďż˝nd titlul „Haiduci si tďż˝lhari - Contributii de mitologie si antropologie istoricďż˝“. Lucrarea a fost lansatďż˝ sďż˝mbďż˝tďż˝, 2 martie, la Cďż˝minul Cultural Grinties ďż˝n prezenta unor oaspeti de seamďż˝ si a unui public local cu interes fatďż˝ de slova scrisďż˝ si drag de istoria locului si nu numai. Activitatea, care s-a dovedit pďż˝nďż˝ la urmďż˝ un adevďż˝rat maraton cultural-artistic, l-a avut ca prezentator pe ďż˝nvďż˝tďż˝torul Ilie Alexandru, ce avea sďż˝ invite ďż˝n scenďż˝ pentru a vorbi publicului despre carte, pe rďż˝nd, pe primarul localitďż˝tii, doctorul Vasile Alexandroaia, sustinďż˝torul moral si material al mai multor proiecte culturale locale, pe preotul Dumitru Pintilie, de la Parohia Grintiesu Mare, pe Viorel Nicolau, seful Editurii Cetatea Doamnei, sub auspiciile cďż˝reia a apďż˝rut lucrarea si pe criticul literar Constantin Tomsa, cel ce a prezentat grintiesenilor o analizďż˝ pertinentďż˝ a continutului lucrďż˝rii. Totodatďż˝, publicului i s-a oferit prilejul de a-l asculta si pe autorul cďż˝rtii, prof. dr. Dieaconu, care ďż˝n cďż˝teva vorbe si-a exprimat bucuria de a fi adunat la Grinties un public numeros si de calitate pentru a-i fi alďż˝turi la ďż˝mplinirea sa editorialďż˝. Dorind sďż˝ dea o importantďż˝ deosebitďż˝ evenimentului, gazdele au tinut sďż˝-i aibďż˝ ca invitati ďż˝n ale cďż˝ntecului haiducesc pe tďż˝nďż˝rul acordeonist Emanuel Axinte, elev la Liceul de Artďż˝ Victor Brauner si fiu al satului, pe Ion Bustihan, rapsod local, Constantin Ionescu si Ion Diaconu, interpreti de muzicďż˝ de petrecere si pe interpreta de muzicďż˝ popularďż˝ Dana Dďż˝ncilďż˝ din Suceava. La acestia s-au alďż˝turat o parte a elevilor grintieseni aducďż˝nd ďż˝n prezent cďż˝teva din cďż˝ntecele haiducesti de altďż˝datďż˝. Rďż˝nd pe rďż˝nd, toti acestia aveau sďż˝ reverse peste public frďż˝nturi din talentul lor alcďż˝tuind ďż˝n final un spectacol ce avea sďż˝ sďż˝ tinďż˝ treazďż˝ atentia spectatorilor nu mai putin de patru ore. Si cum motivul ďż˝ntďż˝lnirii culturale de la Grinties a fost subiectul cďż˝rtii, mai precis haiducii vremurilor demult apuse, firesc a fost ca de o atentie deosebitďż˝ sďż˝ se bucure renumita de-acum Bandďż˝ a lui Bujor, care a deschis si ďż˝ncheiat spectacolul.

„Care ar fi trďż˝sďż˝turile care diferentiazďż˝ pe tďż˝lharul ordinar de haiduc“

Cďż˝t priveste cartea lansatďż˝, aceasta, conform spuselor autorilor ďż˝si doreste sďż˝ acopere o zonďż˝ mai putin bďż˝tďż˝toritďż˝ a istoriografiei, haiducia si tďż˝lhďż˝ria, concentrďż˝ndu-se asupra celor douďż˝ fenomene fďż˝rďż˝ vreo delimitare strictďż˝. „O astfel de temďż˝, care sďż˝ surprindďż˝ istoria haiduciei si a tďż˝lhďż˝riei ďż˝n spatiul romďż˝nesc, nu a beneficiat de o cercetare serioasďż˝. (...) Fiind o temďż˝ la care istoriografia a rďż˝mas datoare fatďż˝ de beletristicďż˝, cele mai importante pentru cercetare au fost creatiile populare, un bogat tezaur de balade, doine, cďż˝ntece, povesti si legende. Haiducii si faptele lor au intrat si ďż˝n literatura cultďż˝, ďż˝ncďż˝ din prima jumďż˝tate a veacului al XIX-lea, iar la sfďż˝rsitul veacului deja devenise „la modďż˝“ nuvelele haiducesti. Am ďż˝ncercat sďż˝ ilustrďż˝m caractere generale ale fenomenului: cine a ajuns ďż˝n codri, cine erau cei care trebuie pedepsiti, cďż˝pitanul, ceata, femeile-haiduci, ďż˝nfďż˝tisarea, armele, ďż˝nsusirile suprafiresti, legďż˝turile dintre codru, popor si haiduci sau tďż˝lhari, dorind a afla care ar fi trďż˝sďż˝turile care diferentiazďż˝ pe tďż˝lharul ordinar de haiduc“, se aratďż˝ ďż˝n Introducerea cďż˝rtii. Lucrarea a fost prefatatďż˝ de cďż˝tre prof. dr. Lucian Strochi, care prin dibďż˝cia sa scriitoriceascďż˝, a trecut haiducia prin cultura nationalďż˝, alďż˝turďż˝nd-o mitologiei romďż˝nesti. „Mitul haiduciei intrďż˝ ďż˝n relatie directďż˝ cu celelalte patru: cu mitul descďż˝lecďż˝rii pentru cďż˝ haiducul stďż˝pďż˝neste un teritoriu al sďż˝u, fiind si un erou civilizator, pe lďż˝ngďż˝ un erou justitiar; cu mitul jertfei ďż˝ntru creatie, pentru cďż˝ haiducul se jertfeste pentru valorile sale; cu mitul Zburďż˝torului - pentru cďż˝ este replica femininďż˝ ďż˝ntr-un mit initiatic, dragostea fiind ďż˝nlocuitďż˝ cu lupta si cu moartea; cu Miorita pentru cďż˝ haiducul se aflďż˝ ďż˝ntr-o relatie directďż˝, dependentďż˝ cu natura si cu moartea“, afirmďż˝ prefatatorul. „ďż˝ncďż˝ de la ďż˝nceput, studiul monografic alcďż˝tuit de cďż˝tre cei patru autori pune ďż˝ntrebďż˝ri esentiale precum haiduci si hoti, haiduci si tďż˝lhari, si numai citind aceastďż˝ carte veti afla un rďż˝spuns sustinut de o documentere fundamentatďż˝ stiintific“, a spus printre altele criticul literar Constantin Tomsa la ďż˝ntďż˝lnirea din Grinties, invitďż˝nd cu elegantďż˝ la lecturďż˝ ďż˝ntreg publicul prezent ďż˝n salďż˝. Si pe altii cu interes pentru lecturďż˝.