Despre t�cere
La vita e bella • C� tr�im �ntr-o societate dezaxat� si total tembel�, o stim cu totii. Diferenta o face faptul c� unii recunoastem asta, iar altii nu; c� pe unii ne afecteaz� acest nesf�rsit cosmar, �n timp ce altii se scald� fericiti �n apele lui tulburi; c� unii s�nt lucizi si sc�rbiti de mizeria cotidian�, �n vreme ce unora le prieste de minune. C�, asa cum se poart� �n democratia asta pervers�, e mai bine s� taci ca s� nu-ti faci dusmani si pentru a putea tr�i fericit p�n� la ad�nci b�tr�nete, sper�nd c� vei intra �n spatiul Seng�n pe br�nci si vei putea c�l�tori f�r� restrictii �n patru labe. O armat� �ntreag� de oligofreni, printre care unii c�rora �nt�mpl�tor le-am fost profesor, b�ntuie prin jurul urbei t�ind copaci, v�nz�nd rahaturi, c�l�torind nestingheriti �n virtutea unui drept cucerit prin slug�reala la occident, �nv�rtind lei, euro, tig�ri netimbrate, curi de muieri si alte cele. Trecute sub t�cere.
• Un impresionant sivi. Expresia asta, pe care am �nt�lnit-o de cur�nd printre r�ndurile unei gazete, m-a d�r�mat. Auzi, dom�'le! Impresionant... Pentru cine?! Probabil pentru ziarista �ndoielnic� si �ndatoritoare care, posesoare a bacalaureatului fiind, �si �nchipuie c� lumea �ncepe si se sf�rseste la gazeta ei de provintie de unde c�stig� c�t s�-si permit� o p�ine si o pereche de crenvursti. C�t de impresionant poate fi sivi-ul unei persoane arhinecunoscute care, departe de a fi descoperit dinamita, si-a dedicat momentele libere din uichend �ntru prop�sirea ideilor tembele ale unei elucubratii numite de c�tre unii partid? Si, �n plus, spre lauda ei, a �nv�tat femeile colege de conclav la ce interval s�-si schimbe chilotii spre a avea o viat� s�n�toas� si plin� de satisfactii. �n t�cere.
• Ignoranta rom�nilor este exemplar� si, �n acelasi timp, un motiv de subliniere grosolan� a personalit�tii �ndoielnice. „Bravo, primaru�'! Bravo, ministrul de interne!“ spune un exaltat la televizor. E din Bucuresti si e foarte m�ndru c� a fost solicitat s� debiteze c�teva prostii pe un post central de televiziune specializat pe stiri si pe �mpuierea capului si asa bol�nd al natiei. Si le spune cu patim�, g�ndindu-se c� peste circa o or� va primi felicit�rile membrilor familiei, adunati �n jurul mesei unde troneaz�, �n lipsa somonului, un pangatus file. Cu l�m�ie. C� asta, se stie, taie greata!
• Da, este evident c� pe acest lucru se bazeaz� hienele care vor s� c�stige bani nemunciti; pe t�cerea celor care le s�nt victime. Fiind o problem� personal�, construit� fatidic �ntr-un moment de sl�biciune financiar� si parafat� legal de un contract pe care multi abia acum �l citesc, pare a fi o impudicitate s� faci caz de situatia ta jalnic�.
Stimabilele b�nci, cu nume generice impresionante �n lumea subdezvoltat� a acestei nefericite t�ri, fac apel la mijloace foarte ieftine de supravietuire. Si pentru c� fu adineaori vorba de nume „celebre“, ne �nc�p�t�n�m s� r�m�nem �n acest teritoriu al celebrit�tilor total necunoscute. Cine stie, de pild�, cine este Maria Cojucar? De la o banc� cu un frontispiciu ironic dedicat, nici mai mult nici mai putin dec�t... dezvolt�rii. Sau Florentina Ionescu. De la o alta, prip�sit� aici prin jocul de interese al celor care au uitat c� Germania datoreaz� Rom�niei c�teva miliarde de euro. Ei bine, per satisfatione dei pedanti! aflati c� aceste nume apartin unor persoane �ns�rcinate cu amenintarea clientilor, cu �njurarea lor si cu crearea unei st�ri de nesigurant� psihologic� �n raport cu consecintele legale, de altfel prea putin cunoscute de c�tre marea mas� a populatiei. Si, peste toate, cu propunerea de solutii discutabile si, mai ales, sinistre: „Dac� aveti asigurare la firma agreat� de noi, aveti solutia sinuciderii! Astfel, sc�pati de toate grijile!“ O �nregistrare cinic� ce poate fi probat� de c�tre justitia tembel� a Rom�niei poate face dovada c� stimabilele angajate au obligatia de a speria clientii si a le propune solutii care s� faulteze concurenta. Cum? Simplu: „Dup� ce v� aprob� actele pentru refinantare, �n baza adeverintei noastre c� nu mai aveti nici o datorie la noi, v� eliber�m un alt card de credit pe care �l puteti folosi dup� cum doriti! F�r� nici o cerere, �n baza aceluiasi contract pe care tocmai l-am anulat.“ Legal, nu-i asa?! De bun� seam�, �ntregul proces de tembelizare a clientului se face si cu sprijinul filialelor locale conduse de tipe scolite vara la Istanbul si iarna �n Austria, chiar dac� restul timpului si-l petrec �n Precista, D�rm�nesti sau M�r�tei. Si tot at�t de probabil este faptul c�, dup� c�te stim si ne-am informat, aceste lep�d�turi este posibil s� aib� acas� un sot betiv, �n primul caz, o familie tembel�, �n cel de al doilea, si un copil cu probleme psihice �n cel de al treilea. Sotul blond teutonic al canotoarei scoase la pensie prematur, unul dintre cei mai mari belitori preste natia rom�n�, proasp�t �mb�iat, este curtat de un lamentabil fost ministru al culturii, care nu �nt�mpl�tor �si tezaurizeaz� economiile la banca pomenitului teuton, pentru simplul fapt c� se �nduplec� a da un cec infim unui actor din capul locului ratat. Domnule blond, mare mah�r peste o banc� ce chinuie sufletul rom�nilor, l�sati escrocheriile deoparte si tineti-v� departe de fiorul teatral al natiei! Ceea ce d�ruiti cu at�ta nonsalant� s�nt, de fapt, banii poporului �sta nefericit. Care, generoas fiind, poart� �n suflet si bucuriile artei. Avem deja escrocii nostri si nu ne mai trebuie �nc� unul; de import. Dis iz z� ches�n! Ex ministrul, s�ntem siguri, poate s� se descurce si singur. Chiar si cu �ndoielnicele premii date la �nceputul prim�verii, �n celebrele de acum, gale. �n rest, e t�cere.
• Ati auzit, cred, de un stabiliment select situat pe calea de rulare c�tre Bicaz. Stiti cine s�nt clientii cei mai fideli ai acestui distins asez�m�nt? Dac� nu aveti cunostint�, am aflat noi. Politistii. Adic� bugetarii. Adic� cei ca noi, cu multi bani. Aici, Ministerul din Interior cu vedere la Exterior si intrare la Posterior este la el acas�. Dac� intri aici, prin locul pomenit sau prin fat�, n-are a face, la orice or� vei avea satisfactia �nt�lnirii cu un tip de la circulatie, de la moravuri, de la ordine public�, sau pur si simplu cu un politist de proximitate care, fireste, �si poate permite a lua mic dejunul �ntr-un cadru select si de o mare frumusete natural�, ornat cu lebede si, �n cur�nd, se aude, cu pelicani. Densitatea de politisti prognozat� este comparabil� cu austerul si sinistrul asez�m�nt de pe Borzoghean. Un studiu f�cut de noi �n ultimele luni demonstreaz� - cu date elocvente si, evident, probate chiar si cu casetele nuntasilor, dac� nu considerati c� asta s-ar numi intruziune �n viata privat� - c� cei mai multi clienti ai stabilimentului s�nt politisti, lucr�tori ai serviciilor secrete si, abia pe locul trei, bisnitarii si oamenii de afaceri. �nteleg�nd prin aceast� sintagm� si pe detin�torii de buticuri din cartierele proletare ale municipiului, unde se v�nd Eugenii, pixuri si lame de ras de unic� folosint�. De bun� seam�, vom reveni cu am�nunte si cu probe edificatoare. Dac� folosesc cuiva, evident! P�n� atunci, t�cere!
• N-am crezut niciodat� c� �n zona rural� a judetului, condus� de c�tre cei mai vajnici dintre t�rani - care, �n treac�t fie spus, detin manufacturi de bijuterii �n partea de nord a t�rii sau afaceri de familie consacrate �n teritoriul p�storit cu cerbicie - atmosfera de lucru poate s� fie una asem�n�toare cu teritoriul sicilian. Disputele partizane, �ntretinute cu s�rg de la „sentru“ ating dimensiuni alarmante. Afacerile locale proteguiesc un sistem pe c�t de putred pe at�t de �nfricos�tor. Prostia ridicat� la rang de putere executiv� este de-a dreptul deprimant�. Pe vremea c�nd conduceam o scoal� nu as fi angajat pe unii dintre actualii primari nici m�car pe post de muncitor de �ntretinere. Primul prostovan al comunei, dotat cu masin� quatro, gipies si, bine�nteles, punga cu seminte de floarea soarelui �n torpedo, taie si sp�nzur�, cum zice rom�nul, �n teritoriul �ndobitocit de canalele TV de asa zis divertisment si revistele tabloide. Cu exceptia spatiilor dubioase unde se petrec orgii l�ng� grajdul �n care adast� �n melanholie juninca Tatei Maria. Si despre care nici m�car mai marii comunei nu stiu nimic. Cum nu stiu nici lucr�torii postului de politie ce-si beau ad�lmasul pe prispa cu prosp�turi, printre garniturile de chiloti expuse la zv�ntat. Ca dovezi indubitabile referitoare la datoriile pe care o asemenea afacere, si prohibit� si ilegal�, le are c�tre bugetul public.
Dar, precum spuneam mai sus, t�cerea e de aur. Iar aurul, se stie, este o investitie bun�. Mai ales c�nd este tezaurizat �n si prin t�cere.
|