 Fibrex 2000 – 2006: Strategii ratate �i dezinformare
• ce ar vrea �efii de la FibrexNylon s� credem c� se inten�ioneaz�: „proiect de punere �n valoare, care ofer� o perspectiv� de dezvoltare“ • dup� privatizarea din 2000 s-au dat asigur�ri similare • la un an de la privatizare fostul director comercial al societ��ii zugr�vea �ntr-un raport un tablou �n culori sumbre • produc�ia era �n sc�dere, iar personalul calificat p�r�sea unitatea • mai erau consemnate erori �n strategia privind produsele, neglijarea partenerilor tradi�ionali �i prognoze gre�ite • Fibrex SA era o societate produc�toare de fire �i fibre sintetice. Cu sediul �n S�vine�ti, jude�ul Neam�, av�nd o cifr� de afaceri de 1.000 de miliarde de lei �i 3.970 de angaja�i, cu un capital social de 162 miliarde de lei �i datorii de 430, 2 miliarde lei la 30.06.1999.
Radici Group - Italia de�ine, �ncep�nd de ieri, 88,64% din Fibrex SA S�vine�ti. 50,9% au fost cump�rate prin metoda licita�iei olandeze de pe pia�a Rasdaq cu circa 7 milioane de dolari SUA, restul procentelor fiind cump�rate - chiar ieri - de la al doilea mare ac�ionar, SIF II Moldova, a precizat Erik Steffens, unul dintre oficialii Radici. Pe termen mediu �i lung, Fibrex ar trebui s� devin� unitatea de produc�ie integrat� a nylon-ului pentru Europa Central� �i de Est prin cre�terea �i modernizarea capacit��ilor de produc�ie la acid adipic, caprolactam�, fire textile �i de mare rezisten��, plec�ndu-se de la datele concrete care arat� c� s�ntem �n urma standardelor interna�ionale. Toate aceste date erau consemnate �n cotidianul Monitorul de Neam�, pe 02.02.2000 �n urma unei conferin�e de pres� la Fibrex.
Peste un an
Peste un an, �n ianuarie 2001, directorul general al FibrexNylon S�vine�ti, dl Guido Castellucio primea un raport de la fostul director comercial al societ��ii, r�mas ac�ionar cu 0,1558%. Vasile Gherasim, la momentul respectiv trecut pe post de consultant, f�r� prezen�� obligatorie la serviciu, zugr�vea pentru noul director un tablou �n culori sumbre: „Cu regret trebuie s� afirm c� �n aceast� perioad� imaginea FibrexNylon S�vine�ti s-a deteriorat at�t �n �ar� c�t �i �n fa�a unor parteneri externi, produc�ia societ��ii a sc�zut continuu de la o lun� la alta, personalul de cea mai bun� calitate p�r�sind unitatea �n procesul de disponibiliz�ri for�ate �i fiind par�ial �nlocuit cu personal neinstruit �n acest domeniu chiar �n posturi de conducere. Dac� la prima �nt�lnire �ntre noua administra�ie �i personalul de conducere �i executiv din Fibrex SA ni s-a prezentat un program de cre�tere a produc�iei de caprolactam�, fire tehnice, fire textile, acid adipic, acesta nu s-a dovedit a fi dec�t PRAF �N OCHI (...)“. Raportul identifica cauzele de natur� strategic� care au dus la sc�derea produc�iei, a v�nz�rilor �i a deterior�rii imaginii.
Erori �n strategia privind produsele
Fostul director comercial identific� 4 mari erori de acest tip:
1. Oprirea definitiv� a produc�iei de tetracloretan (...) �n schimbul c�ruia �i asigura de la Chimcomplex Borze�ti produse chimice �i alte opera�iuni de barter pe pia�a extern� cu fenol.
2. Oprirea definitiv� a instala�iei de fibr� poliamidic� (200t/lun�), produs care asigura utilizarea a trei surse de caprolactam� neutilizabil� �n produc�ia de fire nylon. (...) Utilizarea celor trei surse de caprolactam� �n produc�ia de granule PA s-a dovedit un e�ec total, pre�ul de pia�� al granulelor fiiind cu 800-1000 euro/M.M mai mic dec�t pre�urile de la Fibrex, iar la o produc�ie de 2200 t/an se poate aprecia o pierdere anual� de 2 milioane de Euro“.
3. Comunicarea oficial� �n iulie 2000 de c�tre to�i partenerii din �ar� a sist�rii definitive a produc�iei de fire torsionate; fapt ce a creat �n r�dul acestora o stare de confuzie �i incertitudine.
4. Cre�terea excesiv� a pre�ului la unele produse chimice - acid sulfuric �i oleum - ceea ce a condus la pierdera par�ial� a celui mai mare partener pentru Fibrex la acest produs, respectiv Virolite, cu un consum de 500 tone lunar, acesta asigur�ndu-�i �ntreaga cantitate din import. Pre�urile au devenit prohibitive, diminuarea v�nz�rilor duce la diminuarea produc�iei. Ca s� nu amintim de efectele negative ale opririi �i pornirii instala�iilor cu influen�e u�or de imaginat asupra costurilor de produc�ie.
Neglijarea partenerilor tradi�ionali
Directorul Gherasim opina ca a doua cauz� �n diminuarea v�nz�rilor: „pozi�ia actual� a FybrexNylon fa�� de clien�ii printre care a� aminti: renun�area total� sau par�ial� la distribuitorii tradi�ionali care cuno�teau at�t produsele SC Fibrex c�t �i necesarul consumatorilor din zona unde f�ceau distribu�ia; lipsa de comunicare cu partenerii (aproape total� din partea FybrexNylon). A�a cum v-am adus la cuno�tin�� la timpul respectiv cazul Fibrotex-Bulgaria, care a solicitat ofert� pentru mai multe sortimente de fire nylon �n luna iunie 2000, dar care nu primiser� nici un fel de r�spuns (...) �i acest fapt nu este singular deoarece foarte mul�i al�i parteneri care m� cunosc �mi solicit� interven�ia la dvs., ceea ce pentru mine este penibil, cazul semnalat amintit anterior neg�sind nici o rezolvare“.
Politica de personal - „extrem de d�un�toare pentru societate“
Raportul fostului director comercial atinge �i problema oamenilor de la Fibrex: „angajarea, inclusiv �n posturi de conducere, a unor oameni f�r� nici un fel de cuno�tin�e sau experien�� �n domeniu, a unor nereziden�i �n zon� pentru care Fibrex pl�te�te cheltuieli de transport, cazare, este dup� p�rerea mea o mare eroare. (...) Dumneavoastr� a�i optat pentru aceast� variant�, probabil, pentru c� v� este mai comod s� conduce�i cu oameni nepreg�ti�i profesional �n domeniu care nu vi se pot opune �n luarea deciziilor cu argumente competente. Aceast� politic� este extrem de d�un�toare pentru societate �n ansamblul ei, oamenii competen�i care au lucrat 10-20-30 ani �n �n Fibrex av�nd �efi mult mai slabi preg�ti�i profesional, dar cu salarii de 4-5 ori mai mari, �ncearc� pe diverse c�i s� p�r�seasc� societatea sau se retrag mai mult sau mai pu�in oficial din munca de r�spundere“.
Prognoze catastrofale pe termen scurt �i mediu
Vasile Gherasim �i arat� domnului Guido c� au existat �n anul 2000 - decisiv pentru evolu�ia societ��ii - mai multe prognoze gre�ite. O scurt� recapitulare a lor este extrem de interesant�:
- repornirea instala�iei Lactam� IV, cu costuri de peste 80 de miliarde lei, ea func�ion�nd doar c�teva zile. Banii au fost arunca�i pe „Apa S�mbetei“;
- depozitarea pe stoc a caprolactamei s-a dovedit total eronat�, cantit��ile v�ndute fiind la pre�uri cu 15-25 la sut� mai mici dec�t pre�ul de produc�ie;
- dezmembrarea �i valorificarea ca fier vechi a celor 10 ma�ini de etirat ZINSER din relon I-III (cele mai performante de etirat din FibrexNylon evaluate la peste 100.000 euro pe bucat�;
- semnarea unor contracte de export la amonium sulfat �n perioada iulie-august 2000 c�nd pre�ul era cel mai jos posibil pentru livr�ri ce urmeaz� a se realiza �n ianuarie-martie 2001, c�nd pre�urile s�nt la v�rf;
- reducerea constant� a produc�iei de fire textile, punctul forte al SC Fibrex SA S�vine�ti
Rug�mintea autorului articolului c�tre directorul general venit din Italia era una de confiden�ialitate. R�spunsul �l prime�te domnul Gherasim dup� exact 3 luni, dar nu de la domnul Castelluccio. Adresa este semnat� de Liviu Negelschi, director juridic la acea vreme: „V� comunic�m c� ve�i primi �n cel mai scurt timp posibil un punct de vedere al Administra�iei referitor la cele semnalate de dvs. Deoarece punctele atinse de dvs. se refer� la mai multe probleme, pentru un r�spuns informat avem nevoie de o mai mare perioad� de timp. (!!!)“
Adresa continu� cu o aten�ionare clar� �i prietenoas�: „Ne permitem s� v� aten�ion�m, �ns�, asupra unor insulte mascate prin supozi�ii proprii, folosire unor documnete interne ale societ��ii la care a�i avut acces �i pe care v� recomand�m s� nu le face�i publice, utilizarea antetului firmei noastre �n interes personal, care intr� �ntr-un conflict vizibil cu angajamentul dvs. de confiden�ialitate �ncheiat odat� cu contractul dvs. de consultan�� �ncep�nd cu aprilie 2000“.
Cred c� este cazul s� vorbim mai pe �n�elesul tuturor. Timp de 3 luni nu s-a putut da un r�spuns la ni�te �ntreb�ri de strategie general� a firmei. E nevoie de mult mai mult timp. �n rest, oamenilor care au avut func�ii de conducere li s-a �nchis gura cu angajamente de confiden�ialitate pe 3 ani, pentru care li se sugera c� nu este obligatoriu s� treac� pe la serviciu! R�spunsul cel mai documentat a venit, totu�i, peste ani �i el a generat, probabil, demersul d-lui Gherasim de a face public acest raport. Grupul Radici Fibrex, ac�ionarul majoritar a dat semnale c� este pe punctul de a vinde ce a mai r�mas din FibrexNylon. Semn c� planurile de perspectiv� din 2000 au fost sublime �i extrem de bine inten�ionate.
Sup�rare mare la Fibrex pe Monitorul
Dup� 3 articole ap�rute �n Monitorul de Neam� privind posibila inten�ie de v�nzare a FibrexNylon, am primit la redac�ie un drept la replic� sup�rat tare. Cic�, dl. Aldo Paracciani dezmite categoric „informa�iile false �i tenden�ioase“ ap�rute �n Monitorul. Evident, nu precizeaz� care �i �n ce mod ar fi ele false �i tenden�ioase. Nu merit� nici presa, nici cititorii un r�spuns clar, modalitatea de a ocoli problemele fiind cunoscut� de noi de pe vremea c�nd se discuta cu protestatarii prin c�ini antrena�i pentru lupt�, iar presei i se spunea c� de fapt c�inii erau adu�i doar pentru a p�zi st�na de oi. �n comunicat ni se vorbe�te �i despre un „proiect de punere �n valoare, care ofer� o perspectiv� de dezvoltare a FibrexNylon“, etc., samd. P�i, exact acest lucru spuneam �i noi! �i, f�r� nici un fel de tenden�iozitate, sper�m ca proiectul acesta s� fie mai bine implementat dec�t „Green Grass“ (Iarba verde). La vremea lans�rii lui, a plimbat dl. Castelluccio presa prin incinta platformei �i vorbea a�a de conving�tor, c� aproape a convins pe toat� lumea. C� rom�nii-s naivi �i cred. �n alt „proiect de punere �n valoare, care ofer� o perspectiv� de dezvoltare a FibrexNylon“.
FOTO: A fost odat�... Fibrex
|
Autentificare
