„R�ZBOI“ �N MAGISTRATUR�?
(Scrisoare deschis�)
Domnilor judec�tori si procurori din Rom�nia (m� adresez, �n primul r�nd, celor - deloc putini - care cereti �nl�turarea, din Consiliul Superior al Magistraturii, a procurorului Oana H�ineal� si a judec�torilor Alina Ghica si Cristi Danilet), v� scrie un coleg cu o vechime de o jum�tate de secol �n functia de judec�tor. S�nt nepl�cut surprins de ruin�torul scandal care macin� credibilitatea sistemului judiciar.
1. Cum s-a ajuns aici? Aparent, simplu si f�r� leg�tur� �ntre „evenimente“. Dan Voiculescu, presedinte de partid, senator, este trimis �n judecat�, de procurorii DNA, pentru un prejudiciu de 60 milioane euro, �n dosarul privatiz�rii, frauduloase, a Institutului de Cercet�ri Alimentare (ICA). De 4 ani de zile, tergiverseaz� judecarea cauzei. Ajuns la instanta suprem�, �si d� demisia din Senat, ca s� evite solutionarea cauzei de c�tre judec�torii care l-au condamnat pe Adrian N�stase. Procesul se mut� la Tribunalul Bucuresti. Ales, din nou senator, este, din nou, citat la instanta suprem�. Ca s� evite judecata, proasp�tul ales senator am�n�, mereu, depunerea jur�m�ntului de parlamentar.
2. C�t�lin Voicu, general (!), senator, este condamnat la 5 ani de �nchisoare pentru coruptie. Prieten cu un judec�tor de la instanta suprem�, condamnat la r�ndul s�u la 3 ani de �nchisoare. Generalul se laud� �n public c� are �n buzunar multi magistrati, politisti si procurori si c� poate obtine orice solutie vrea. �n prezent, cazul s�u de coruptie se afl� pe masa judec�torilor de la instanta suprem�.
3. Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor, este trimis �n judecat� pentru un prejudiciu de 7,5 milioane lei, produs prin abuz �n serviciu �n form� calificat�. Dosarul se afl� pe rolul instantei supreme.
4. Gigi Becali, deputat, este trimis �n judecat� de DNA �n dou� dosare de coruptie („Valiza“ si „Schimbul de terenuri cu MapN“). Dosarul se afl�, �n recurs, la instanta suprem�.
5. Tudor Chiuariu, fost ministru al Justitiei, senator, este judecat pentru abuz �n serviciu contra intereselor publice, �n dosarul „Posta Rom�n�“. Dosarul se afl� �n recurs la instanta suprem�.
6. Radu Maz�re, primarul Constantei, este trimis �n judecat�, de procurorii DNA, pentru „retroced�ri ilegale“ (prejudiciu, 114 milioane euro). De 1.357 de zile tergiverseaz� solutionarea cauzei.
7. Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges, este trimis �n judecat� pentru luare de mit� si �ntocmirea de documente false �n vederea obtinerii de fonduri europene �n valoare de aproape 1 milion euro. Dosar �n curs de solutionare.
8. Mircea Banias, senator, trimis �n judecat� pentru abuz �n serviciu. Dosar aflat pe rolul instantei supreme.
9. Marian Oprisan, presedintele Consiliului Judetean Vrancea, trimis �n judecat�, �n 2006, pentru abuz �n serviciu. Proces mutat la mai multe instante, �n prezent aflat pe rolul Judec�toriei Cluj.
Strig�t �n pustiu...
10. Cristian Borcea, fost actionar la Dinamo, condamnat, de Curtea de Apel, la 7 ani de �nchisoare, pentru �nsel�ciune. Dosar �n recurs.
11. Gheorghe Copos, presedintele FC Rapid, condamnat la 5 ani de �nchisoare, tot pentru �nsel�ciune. Dosar �n recurs.
12. Marian Iancu, patronul FC Timisoara, condamnat la 10 ani de �nchisoare, �n dosarul „RAFO“ (prejudiciu 1.3 miliarde lei). Dosar �n recurs.
13. Gigi Netoiu, condamnat la 3 ani de �nchisoare, pentru negot cu fotbalisti. Dosar �n recurs.
14. �ncarcerarea lui Adrian N�stase pune pe jar aceste „m�rimi“ (si altele, susceptibile s� fie chemate ca s� r�spund� la niste �ntreb�ri incomode), care, direct si, mai ales, prin interpusi, �ncearc� s� fac� „totul“ pentru ca, �n fruntea parchetelor si a instantelor judec�toresti din tar� s� fie �nsc�unati judec�tori si procurori mai „�nteleg�tori“. Primul vizat este Consiliul Superior al Magistraturii, care, potrivit legii, are un rol decisiv �n selectarea si numirea sefilor parchetelor si instantelor.
15. Pe acest fond, la 4 ianuarie 2013, are loc alegerea (pentru un an) a noii conduceri Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cu o majoritate de 10 voturi, contra 8 (acordate contracandidatului ei), c�stig� procurorul Oana H�ineal�. Judec�torii din Consiliu (cu exceptia Alinei Ghica sI a lui Cristi Danilet, care voteaz� pentru H�ineal�) „explodeaz�“ : „presedinte al CSM-ului nu poate fi dec�t un judec�tor!“ De ce? Mister! Procurorul este magistrat, ca si judec�torul. Deci, alegere legal�. �nversunati, perdantii alegerilor cer reluarea votului, cerere respins�. „Nu suntem de acord cu respingerea cererii!“ Strig�t �n pustiu...
16. �n anul precedent, Oana H�ineal� a fost vicepresedintele Consiliului si, �mpreun� cu Alina Ghica, presedinte, au avut rezultate pozitive, consemnate ca atare �n Raportul Comisiei Europene, c�t si �n Avizul Comisiei de la Venetia: deci, sub aceast� conducere, CSM-ul si-a �ndeplinit rolul constitutional, de ap�r�tor al independentei justitiei. Deci, Oana H�ineal� este bine aleas�.
Perdantii acestor alegeri continu� s� bat� c�mpii
17. Perdantii alegerilor nu cedeaz�, �ns�. Ei pun um�rul la declansarea adun�rilor generale de la instantele din tar�, pentru ca judec�torii care i-au trimis �n CSM pe Alina Ghica sI Cristi Danilet - care au votat pentru Oana H�ineal� - s� cear� revocarea lor. Motivul revoc�rii? „Lipsa de transparent� �n procesul de votare“. Care „lips� de transparent�“? Votarea s-a transmis, �n direct online, de CSM.
18. Perdantii acestor alegeri continu� s� bat� c�mpii. Potrivit legii, revocarea unui membru al CSM - ales pentru un mandat de 6 ani - se poate face numai pentru ne�ndeplinirea sau �ndeplinirea defectuoas� (grav�) a mandatului. Nici una din aceste conditii nu este �ndeplinit�. Si dac�, totusi, 2/3 din judec�torii din tar� �I revoc� pe Ghinea si pe Danilet? �n acest caz, ei se pot adresa, cu contestatii, instantei, care verific� dac� revocarea s-a f�cut cu respectarea exigentelor legii. Deci, perdantii alegerilor din 4 ianuarie ar trebui s� se potoleasc�. Ei, �ns�, nu si nu!
19. La 15 ianuarie 2013, sectia de judec�tori din CSM, prin vocea lui Horatiu Dumbrav�, cere demisia Oanei H�ineal� din functia de presedinte al Consiliului, si retragerea candidaturilor depuse de Ghica si Danilet pentru functia de vicepresedinte. Motivul: „rezultatul votului din 4 ianuarie este lipsit de legitimitate“. De ce este „lipsit“? Mister!...
20. Este legitim ceea ce, prin valoarea sa, oblig� la respect, ceea ce este fundamentat �n valoare si este recunoscut, ca atare, de opinia public�, o opinie ea �ns�si fundamentat� �n valoare. Singurele valori legitime s�nt cele tr�ite la nivelul reactiilor difuze ale maselor si care pot da loc la argument�ri g�ndite si lucide, susceptibile de a fi �ntelese �n mod general. Judec�torul bun este recunoscut ca legitim, dac� pronunt� hot�r�ri drepte, dac� �mp�rt�seste opinia dominant� asupra a ceea ce este just si injust. Al�turi de acest fundament practic, toate celelalte nu s�nt dec�t mituri si ideologii de justificare, ca �n cazul discutat aici.
Cum este posibil ca oameni �n toat� firea, purt�tori de rob�, s� se arunce �n apa r�ului, ca s� scape de ploaie (?!)
21. Noi, magistratii, s�ntem at�tia c�t s�ntem (de cel putin 3 ori mai putini dec�t imensul num�r de dosare aflate �n anchet� sau pe rolul instantelor) si at�ta c�t p�rem. Facem justitie at�ta c�t putem, cu bun� credint�, profesionalism si profund devotament. Nu putem face o magistratur� mai bun� dec�t s�ntem noi �nsine. Aici e aici! Orice am face, r�m�ne, �n noi (ca �n fiecare om), o parte care, vai, pl�teste, iat�, tribut iluziei c� lucrurile s�nt simple si c� totul este posibil. Ca s� constientiz�m aceast� fatal� �nclinatie, trebuie s� ne d�m seama de primejdia ei. Dac� nu ne d�m seama, s�ntem - cum se vede- luati �n posesie de Cel R�u (orgoliul? altceva?), care �ntoarce toate viclesugurile ratiunii �mpotriva ratiunii �ns�si.
22. Cum este posibil ca oameni �n toat� firea, cu preg�tire superioar� si cu pretentii de autoritate, purt�tori de rob�, deci, de urias� r�spundere, s� se arunce �n apa r�ului, ca s� scape de ploaie (?!). Prostia asta mi se pare cu at�t mai socant�, cu c�t ea se foloseste de toat� stiinta pentru a se opune tocmai cunoasterii. Prostie plin� de h�tisuri, ca un labirint. Printr-o ciudat� imitatie substitutiv�, Dumnezeule!, absenta de judecat� a devenit, pentru unii, un �nlocuitor al judec�tii! Prostie ce-si d� aparenta de inteligent� si se vrea chiar respectabil�. De aceea, poate, ea a p�c�lit pe at�t de multi.
23. Tua res agitur (cauza pe care o judeci, este cauza ta). Rom�nii stiau ce vorbesc. Totul ne priveste, pentru c� totul este de schimbat. Rec�stigarea credibilit�tii este mai important� dec�t orice. Ca oameni, s�ntem, si noi, supusi, vai, unor sl�biciuni, dar ca purt�tori de rob�, s�ntem altceva: st�m deasupra celorlalti, prin investitur�. Asta nu este o sarcin� administrativ�. Oamenii de r�nd simt c� noi, magistratii, s�ntem si altceva dec�t niste semeni ai lor, c� roba, crucea si Biblia, de pe masa noastr�, nu ne singularizeraz� �nt�mpl�tor: tinuta noastr� le reaminteste, simbolic, c� puterea noastr� nu eman� de la oameni, ci de undeva, de mai sus...
24. Trebuie s� ne g�ndim bine: autoritatea si credibilitatea noastr� este ceva de genul „a avea ce se cere“. Or, dac� acest fundament se clatin�, totul se surp�. Autoritatea se impune �n virtutea legalit�tii, a credintei, �n validarea unui statut legal si a unei competente bazate pe reguli rational stabilite, nu pe emotii si impresii. Fundamentarea nu tine de fapte, ci de valori, si, �n special, de drept. Procurorul si judec�torul au, constitutional si legal, statutul de magistrati, �nc�t nu avem dreptul s� spunem: cutare magistrat �mi „place“ sau nu, c� mi se pare mie c� este mai putin magistrat dec�t mine.
S�ntem investiti cu o p�rticic� din putere, nu si cu infailibilitatea modului de a o exercita
25. Fenomenul personaliz�rii puterii face ca societatea s� vad� ideea de justitie si magistratur� �ncarnat� �n oamenii care poart� rob�. Or, dac� �ns�si conducerea magistraturii se �ndoieste de institutia respectiv�, ea cade victim� acestor scrupule de constiint�, deoarece fluxul sentimentelor opiniei publice se misc� repede!
26. La 16 ianuarie 2013, un num�r de 3.250 de rom�ni trimit, online, liderilor Uniunii Europene si ambasadorilor de la Bucuresti, din Germania, Marea Britanie, Franta, SUA, precum si membrilor CSM si ministrului justitiei, o petitie care pledeaz� „pentru un CSM puternic, pentru o justitie independent�, pentru viitorul t�rii“. Cei 3.250 de rom�ni, neafiliati politic, cer reprezentantilor europeni si ambasadelor t�rilor cu democratii consolidate, s� sprijine autonomia CSM, unde a fost aleas�, legal, drept presedinte, Oana H�ineal� si s� sustin� independenta justitiei din Rom�nia. Semnatarii petitiei cer si membrilor CSM s� respecte rezultatul alegerilor din 4 ianuarie. Petitia a fost trimis� chiar �n ziua �n care Comisia European� a anuntat c�, la 30 ianuarie, va face public Raportul de tar� pe justitie si Afaceri interne, din cadrul mecanismului de cooperare sI verificare (MCV), instituit �n 2007, odat� cu admiterea Rom�niei �n Uniunea European�. Purt�torul de cuv�nt al Comisiei Europene, Mark Gray, a anuntat c�, �n Raportul de tar� pentru Rom�nia, se vor face referiri la alegerile din CSM, la procedura de selectie a Procurorului General al Rom�niei si al Procurorului Sef al DNA.
27. C�t priveste MCV-ul, sc�derea notei Rom�niei ar putea duce si la sc�derea sumelor de bani pe care UE le va da Bucurestiului, �ntr-o perioad� at�t de grea pentru economia autohton�. Raportul de tar� este important, deoarece, �nainte de admiterea �n UE, Rom�nia a promis c� va reforma justitia si va asigura independenta total� a acesteia, prin crearea CSM. De asemenea, c� va crea structuri anticoruptie independente. Asa au luat fiint� DNA, ANI, DGA, plus intitutii precum Directia Antifraud� a fondurilor autohtone si europene. Activitatea acestor institutii, rezultatele �n combaterea coruptiei, a sp�l�rii banilor, a evaziunii fiscale, a delapid�rii fondurilor comunitare, a fraudelor �n achizitiile publice, precum si actiunile Guvernului, Parlamentului, Curtii Constitutionale, Curtii de Conturi, sunt monitorizate de expertii UE, dup� cum monitorizat� este si activitatea instantelor de judecat�.
28. Suntem, deci, „�nconjurati“! �ncrederea, investit� �n noi, refuz� ambiguit�tile: ea exist� - �ntreag� - sau nu exist�. Trebuie s� o confirm�m �n fiecare zi, desi e at�t de greu �ncercat�. Aici, „explicatiile“ (justific�rile) nu ajut� la nimic. �n materie de credibilitate a magistratilor si a magistraturii, esentialul discursului st� �ntr-o valoare de reprezentare (imagine), �ntr-un mesaj simplu: „magistratura este sau nu este la post?“ Simpla �ndoial� asupra noastr� zguduie �ntreg esafodajul de structuri si valori de la care actuala putere se revendic�. C�ci, s�ntem investiti cu o p�rticic� din putere, nu si cu infailibilitatea modului de a o exercita. Cei ce ne acord� �ncredere �si rezerv� si dreptul de a ne controla si a ne �ntreba ce facem. Ce le r�spundem?
29. Potrivit lui Platon („Lysis sau despre prietenie“), te contest pentru c� te iubesc si te vreau mai bun dec�t esti, deoarece ai resurse ca s� fii mai bun. Asta fac si eu si, de aceea, cu dragoste, v-am criticat...
Cu stim�, Mihai CIUBOTARU, fost judec�tor la Curtea Suprem�
Piatra Neamt, 18.01.2013
N.R.: Intertitlurile din scrisoarea deschis� semnat� de judec�torul pietrean apartin Redactiei Monitorul.
|