Haiducul Bujor, de la traditie la istorie

• pe Valea Muntelui, Banda lui Bujor este unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Sďż˝rbďż˝torile de Iarnďż˝ • dincolo de traditie, haiducul chiar a existat ďż˝n realitate • despre el au scris Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Radu Rosetti, Mihail Kogďż˝lniceanu, Alexandru Asachi, N.D. Popescu etc •

Pe Valea Muntelui, la trecerea dintre ani ďż˝si face simtitďż˝ prezenta Banda lui Bujor, un joc ce tine de dramaturgia folcloricďż˝. Gratie preocupďż˝rii istoricului Daniel Dieaconu, de o bunďż˝ bucatďż˝ de timp „capitala“ desfďż˝surďż˝rii de forte pe aceastďż˝ temďż˝ o constituie localitatea Grinties, locul ďż˝n care obiceiul a fost redat prezentului ďż˝n toatďż˝ splendoarea frumusetii sale. Actorii sďż˝nt oameni ai locului, cu vďż˝rsta ďż˝ntre 20 si 70 de ani, iar prezenta ďż˝n peisajul traditiilor locale si-o fac ďż˝nainte de Anul Nou, cu o sďż˝ptďż˝mďż˝nďż˝, pďż˝rďż˝sind scena, dupďż˝ Boboteazďż˝, o datďż˝ cu ďż˝ncheierea Sďż˝rbďż˝torilor de Iarnďż˝. Monitorului nu i-a scďż˝pat nici un moment mai important legat de evolutia Bandei lui Bujor pe Valea Muntelui. ďż˝n 2009 deschiderea subiectului de presďż˝ suna cam asa: „Banda haiducilor Bujor si Codreanu a cďż˝zut pradďż˝ poterei la poalele Masivului Mďż˝gura, din Muntii Bistritei. ďż˝nfruntarea dintre pďż˝rti s-a desfďż˝surat pe un tďż˝psan din vecinďż˝tatea cheilor pďż˝rďż˝ului Bradu, finalizďż˝ndu-se cu eliberarea haiducilor din... «lipsďż˝ de probe»“. Cu un an ďż˝n urmďż˝, martori fiind la iesirea trupei din „scenďż˝“ aveam s-o consemnďż˝m astfel: „Peste Grinties, o datďż˝ cu trecerea de Boboteazďż˝ prin cele douďż˝ biserici a haiducilor Bujor si Codreanu, s-a ďż˝ncheiat ceea ce a reprezentat ďż˝n zonďż˝ traditia localďż˝ de Sďż˝rbďż˝tori. Pentru un an cornul haiducesc a amutit, straiul vechi drept recuzitďż˝ actoriceascďż˝ a fost pus ďż˝n cui, iar actorii de cďż˝teva zile au revenit la statutul de oameni ai satului. Gďż˝ndurile lor se vor ďż˝ndrepta spre cele treburi de rďż˝nd“. Gďż˝ndurile lor, pentru cďż˝ ale mentorului lor, profesorul Dieaconu, n-au fost deloc cuminti, istoricul scotocind mereu arhivele ďż˝n cďż˝utare de adevďż˝r. La ce concluzii a ajuns vom vedea ďż˝n cele ce urmeazďż˝.

20 de variante �n Neamt

Stefan Bujor a fost unul dintre cei mai cunoscuti cďż˝pitani de cete haiducesti din spatiul romďż˝nesc cu o mare faimďż˝ ďż˝n rďż˝ndul moldovenilor, dar nu numai. Cďż˝ntecele si baladele ďż˝nchinate lui de cďż˝tre poetii populari au devenit foarte stiute si lďż˝utarii timpului (ďż˝n acele vremuri erau ďż˝n marea lor majoritate tigani) le intonau la ospetele boieresti sau ďż˝n cďż˝rciumile sďż˝testi. Celebrii Barbu Lďż˝utarul si Anghelutďż˝ le cďż˝ntau si de cele mai multe ori li se alďż˝turau si mesenii: „Frunzďż˝ verde de negarďż˝ / A iesit Bujor ďż˝n tarďż˝ / Pe ciocoi ďż˝i bagďż˝-n fiarďż˝...“ Asa cďż˝ntau oamenii din popor cďż˝nd se auzea cďż˝ haiducul ďż˝si strďż˝nsese o bandďż˝ nouďż˝ si se „tinea la drumul mare“. Boierii plecau atunci ďż˝nsotiti de cďż˝te 2-3 arnďż˝uti cu arme din cap pďż˝nďż˝-n picioare. Despre Bujor au scris Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Radu Rosetti, Mihail Kogďż˝lniceanu, Alexandru Asachi, iar prolificul autor de nuvele haiducesti N.D. Popescu ďż˝i consacrďż˝ trei povestiri. Demn de remarcat este faptul cďż˝ ďż˝n zona Neamtului circulďż˝ ďż˝ncďż˝ piesa de teatru folcloric Banda lui Bujor, un meleu extraordinar de doine, de balade, de joc scenic antrenant, cu dialoguri interesante, pe care le regďż˝sim si ďż˝n cďż˝ntecele lui Bujor sau Codreanu culese de Alecsandri, Hasdeu sau G.D. Teodorescu. ďż˝n Neamt circulďż˝ mai mult de 20 de variante ale acestei piese. Despre originea lui Bujor s-au spus si s-au scris multe: cďż˝ ar fi fost moldovean, fiu al Romďż˝ncei Voicu si se numea astfel dupďż˝ pďż˝rul sďż˝u rosu ca focul, sau cďż˝ ar fi fost ardelean la origine, de loc de prin pďż˝rtile Sibiului si care s-a stabilit la Iasi, ďż˝n Tďż˝tďż˝rasi, cďż˝sďż˝torindu-se cu o femeie foarte frumoasďż˝ de care era foarte ďż˝ndrďż˝gostit. Alecsandri, ďż˝n notele sale la balada „Bujor“ arďż˝ta cďż˝ acesta fusese fecior boieresc si a apucat calea codrului fiindcďż˝ fusese bďż˝tut crunt de stďż˝pďż˝n. A fost prins dupďż˝ cďż˝tiva ani de hotie si trimis la ocnďż˝. ďż˝n 1805 este eliberat ďż˝n urma nesfďż˝rsitelor jalbe ale sotiei sale cďż˝tre domnitorul Alexandru Moruzi. Primeste chiar slujbďż˝ domneascďż˝, dar un abuz al armasului Iordache Bals ďż˝l face sďż˝ ia din nou calea codrilor.

�ntov�r�sit cu doi boieri

Cert este cďż˝ faptele sale haiducesti au avut un larg rďż˝sunet ďż˝n rďż˝ndul poporului, cďż˝ci se spunea cďż˝ nu a fďż˝cut moarte de om si cďż˝ ďż˝i ajutase pe cei sďż˝raci: „Morti de om eu n-am fďż˝cut / Dar ciocoi multi am bďż˝tut“. Alecu Russo scria cďż˝ „acest Bujor si-a plimbat vitejia prin Valahia, prin Bucovina si prin Basarabia fďż˝rďż˝ fricďż˝ de cďż˝tane sau de cazaci“ si povestea prďż˝darea „Coconului A.“ ce mergea la Bacďż˝u ďż˝nsotit de un arnďż˝ut. Este atacat de banda lui Bujor si i se iau cei 150 de galbeni pe care-i avea. Cere sďż˝ nu i se trezeascďż˝ sotia si i se oferďż˝ 10 galbeni ca sďż˝ aibďż˝ de drum. Despre Bujor mai aflďż˝m cďż˝ s-a ďż˝ntovďż˝rďż˝sit cu doi boieri, un Cantacuzino si un Catargi, reprezentanti a douďż˝ familii „cinstase“ ale Moldovei. Constantin Cantacuzino, reprezentant al ramurii moldovene a familiei Cantacuzino, numitďż˝ de Serbesti, a fost cďż˝sďż˝torit de tďż˝nďż˝r cu Catinca Basotďż˝, o femeie usuraticďż˝, pe care nu dupďż˝ mult timp a alungat-o. ďż˝mpreunďż˝ cu mama sa, tďż˝nďż˝rul Cantacuzino a ďż˝nceput sďż˝ prade drumetii, pe care slugile, bine instruite, le atrďż˝geau pe domeniu. Erau jefuiti si abia mai scďż˝pau cu fuga. Mama sa apďż˝rea la Iasi ca o mare doamnďż˝, ďż˝nconjuratďż˝ de 12 arnďż˝uti ďż˝narmati si de cele mai multe ori si de lďż˝utari. Constantin Cantacuzino si Ilie Catargiu s-au ďż˝ntovďż˝rďż˝sit cu Bujor si deveniserďż˝ spaima boierilor si a negustorilor. Alecu Russo povestea si el despre aceastďż˝ ďż˝ntovďż˝rďż˝sire, dar nu ďż˝i numea pe boieri: „Or fi vreo 40 de ani de cďż˝nd o bandďż˝ de trei hoti vestiti domina Moldova; pe atunci nu exista politie si comunicatiile dintre tinuturi erau foarte grele, prin urmare acel triumvirat prďż˝da tara fďż˝rďż˝ grijďż˝ de poteri. El era compus din Bujor si de doi boieri din cele dintďż˝i familii“. N.D. Popescu scria douďż˝ nuvele cu ultimele fapte ale lui Bujor, una dintre ele s-a numit chiar „Boierii haiduci“, iar cealaltďż˝ „Moartea lui Bujor“, descriind tďż˝lhďż˝riile celor trei, un tďż˝ran si doi boieri. Bujor si Ilie Catargi au fďż˝cut mai multe prďż˝dďż˝ri ďż˝n tinutul Neamtului si aflďż˝nd de ele, guvernatorul rus, generalul Kusnikov, a cerut mďż˝suri urgente.

Si-a dorit s� lupte �n r�scoala s�rb� a lui Caragheorghe

Lui Bujor i se atribuiau un numďż˝r mare de jafuri si amintim cďż˝teva dintre ele: atacul asupra banului Andronache Donici, cďż˝ruia i-a luat 800 de galbeni. ďż˝n apropierea boierului s-au aflat 60 de tďż˝rani din Contesti care fďż˝ceau corvoadďż˝ la un drum si care n-au ripostat, ba au privit cu satisfactie prďż˝darea boierului. L-a prďż˝dat si pe spďż˝tarul Iordache Sturza: i-a luat toate odoarele si caii, dar ca sďż˝ aibďż˝ cu ce sďż˝-si continue drumul i-a oferit doi „cai prosti“ si 50 de galbeni. Se spune cďż˝ sotia spďż˝tarului nu s-a speriat, „ci se strica de rďż˝s de toatďż˝ ďż˝ntďż˝mplarea zicďż˝nd: «Cum s-au dus lucrurile ce li s-au dat, tot asa se vor si ďż˝ntoarce ďż˝napoi»“. Altďż˝ datďż˝ a prďż˝dat pe cďż˝pitanul de Bacďż˝u, Lupascu, prďż˝dďż˝ndu-l de banii pe care acesta ďż˝i luase de la tďż˝rani, sau, ďż˝ntr-un alt caz, a luat banii perceptorilor la Bogdďż˝nesti ďż˝n tinutul Sucevei. Este interesantďż˝ mentiunea lui Sava Iancovici, unul dintre istoricii romďż˝ni care s-a concentrat asupra haiduciei din Balcani, cďż˝ Stefan Bujor, ca nimeni altul dintre haiduci, a reusit sďż˝ intre ďż˝n legďż˝turďż˝, ba chiar sďż˝ uneascďż˝ cete de haiduci din spatiul romďż˝nesc si chiar din afarďż˝. Amintea de faptul cďż˝ Stefan Bujor si-a unit ceata cu cďż˝pitanul Nichita Ungureanu si Condurachi si cďż˝ s-a alďż˝turat la un moment dat cetei vestitului Ion Darie Pomohaci din Bucovina. A avut ďż˝n ceata sa si un alt haiduc celebru, Gheorghe Cďż˝rjaliu, care a luptat ďż˝n Revolutia de la 1821, la fel ca si un alt fost cetas de-al lui Bujor, Ianache al lui Zamoilďż˝ Hagi. Stefan Bujor si-a dorit sďż˝ ajungďż˝ sďż˝ lupte ďż˝n rďż˝scoala sďż˝rbďż˝ a lui Caragheorghe. Dacďż˝ el nu a ajuns, Ianache a luptat alďż˝turi de Haiduc Velcu Petrovici si Iordache Olimpiotul. Sava Iancovici prezintďż˝ ďż˝n studiul sďż˝u douďż˝ facsimile din dosarul anchetďż˝rii lui Bujor care aratďż˝ dorinta haiducului de-a ajunge ďż˝n Serbia pentru a se alďż˝tura rďż˝sculatilor si faptul cďż˝ Gheorghe Cďż˝rjaliul (care a devenit celebru mai tďż˝rziu) a fost ďż˝n banda sa.

Tr�dat si prins la Focsani

Pe la 1810, Stefan Bujor s-a ďż˝ntovďż˝rďż˝sit cu Ilie Petralifu, la care fusese pe vremuri vďż˝taf, ďż˝n tinutul Tecuciului, pe mosia Costieni. Ilie Petralifu era tďż˝lhar si gazdďż˝ de tďż˝lhari si ďż˝ncepuse o astfel de viatďż˝ pe la 1792, ďż˝ntovďż˝rďż˝sindu-se cu vestitul Belecciu, groaza vďż˝ii Tazlďż˝ului, si la 1801 a fost ďż˝nchis la Mďż˝nďż˝stirea Secu. Belecciu a fost prins dupďż˝ o luptďż˝ purtatďż˝ unul la unul cu Dumitrache Roset Tetcanu si omorďż˝t. Bujor si Petralifu au fďż˝cut cďż˝teva prďż˝dďż˝ri ďż˝mpreunďż˝, dar faptele boierului au ajuns la urechile domniei si de la Iasi a fost trimisďż˝ special o poterďż˝ pentru a-l prinde. A fost arestat, judecat si condamnat la moarte si ďż˝n septembrie 1810 a fost decapitat la Iasi. Stefan Bujor umblďż˝ prin Transilvania ďż˝n acel an, prin Oltenia, fiind urmďż˝rit de Constantin Samurcas cu poterile sale, duce vin din Sibiu la Dďż˝rstor, iar apoi furďż˝nd cai ajunge la Focsani. Cu o bandďż˝ puternicďż˝ pradďż˝ valea Tazlďż˝ului si a Trotusului, ďż˝nfruntďż˝nd poterasii si chiar pe „dragonii ďż˝mpďż˝rďż˝testi“. Au prďż˝dat si tďż˝rgurile Stefďż˝nesti si Telinesti, luďż˝nd de la negustori multi bani. S-au hotďż˝rďż˝t sďż˝ se lase de hotie, unii dintre haiduci plecďż˝nd ďż˝n Serbia sďż˝ lupte alďż˝turi de Caragheorghe. Bujor s-a ďż˝ndreptat spre Focsani dar stďż˝pďż˝nirea trimisese poteri ďż˝n fiecare judet cu tintasi buni ca sďż˝-l omoare. A fost trďż˝dat la Focsani de o gazdďż˝ care l-a dat pe mďż˝na caraulelor rusesti. Alecu Russo povesteste sfďż˝rsitul haiducului, pe 20 ianuarie 1811: „Prinsi ďż˝n sfďż˝rsit de arnďż˝utii hďż˝tmďż˝niei (ďż˝mpreunďż˝ cu cei doi boieri Cantacuzino si Catargiu - n.n.) Bujor mojicul fu spďż˝nzurat, iar nobilii, privilegiati pďż˝nďż˝-n momentul mortii, furďż˝ descďż˝pďż˝tďż˝nati ďż˝n cďż˝mpul Copoului. Cu toate acestea, cronica pretinde cďż˝ dr. Gall ar fi cumpďż˝rat scump capul lui Bujor pentru ca sďż˝-l studieze si cďż˝ n-a dat nici o letcaie pe tigvele boieresti“. Poporul a pďż˝strat vie amintirea mortii lui Bujor ďż˝ntr-un mod deosebit: „Frunzďż˝ verde de negarďż˝ / Bujor se suie pe scarďż˝/ Plďż˝ng sďż˝raci cu jale amarďż˝, / Cďż˝ nu-i scara Domnilor,/ Ci e scara hotilor, / Calea neagr-a mortilor!“. Banda lui Bujor face parte din ceea ce memoria trecutului a pďż˝strat ďż˝ntr-o sintezďż˝ a simbolurilor pďż˝nďż˝ astďż˝zi. Iar la Grinties, cei ce au adus personajele hiperbolizate ďż˝n realitatea imediatďż˝ au fost anul acesta Costicďż˝ Ceapďż˝, Paul Diacu, Andrei Chelaru, Gelu Gherasim, Ludovic Gabor, Valentin Pralea, Vasile Maftei, Dumitru Buruioc, Gavril Tďż˝nasďż˝, Florin Secuiu, Ion Rusu si Andrei Maftei. Ei vor strďż˝luci pentru cďż˝teva zile ďż˝n lumina „reflectoarelor“ din fiecare casďż˝ a grintiesenilor, dupďż˝ care vor apune pentru ďż˝ncďż˝ un an.