Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Decembrie 2012
LMMJVSD
     12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 31 Decembrie 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Haiducul Bujor, de la traditie la istorie

• pe Valea Muntelui, Banda lui Bujor este unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Sãrbãtorile de Iarnã • dincolo de traditie, haiducul chiar a existat în realitate • despre el au scris Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Radu Rosetti, Mihail Kogãlniceanu, Alexandru Asachi, N.D. Popescu etc •

Pe Valea Muntelui, la trecerea dintre ani îsi face simtitã prezenta Banda lui Bujor, un joc ce tine de dramaturgia folcloricã. Gratie preocupãrii istoricului Daniel Dieaconu, de o bunã bucatã de timp „capitala“ desfãsurãrii de forte pe aceastã temã o constituie localitatea Grinties, locul în care obiceiul a fost redat prezentului în toatã splendoarea frumusetii sale. Actorii sînt oameni ai locului, cu vîrsta între 20 si 70 de ani, iar prezenta în peisajul traditiilor locale si-o fac înainte de Anul Nou, cu o sãptãmînã, pãrãsind scena, dupã Boboteazã, o datã cu încheierea Sãrbãtorilor de Iarnã. Monitorului nu i-a scãpat nici un moment mai important legat de evolutia Bandei lui Bujor pe Valea Muntelui. ÃŽn 2009 deschiderea subiectului de presã suna cam asa: „Banda haiducilor Bujor si Codreanu a cãzut pradã poterei la poalele Masivului Mãgura, din Muntii Bistritei. ÃŽnfruntarea dintre pãrti s-a desfãsurat pe un tãpsan din vecinãtatea cheilor pîrîului Bradu, finalizîndu-se cu eliberarea haiducilor din... «lipsã de probe»“. Cu un an în urmã, martori fiind la iesirea trupei din „scenã“ aveam s-o consemnãm astfel: „Peste Grinties, o datã cu trecerea de Boboteazã prin cele douã biserici a haiducilor Bujor si Codreanu, s-a încheiat ceea ce a reprezentat în zonã traditia localã de Sãrbãtori. Pentru un an cornul haiducesc a amutit, straiul vechi drept recuzitã actoriceascã a fost pus în cui, iar actorii de cîteva zile au revenit la statutul de oameni ai satului. Gîndurile lor se vor îndrepta spre cele treburi de rînd“. Gîndurile lor, pentru cã ale mentorului lor, profesorul Dieaconu, n-au fost deloc cuminti, istoricul scotocind mereu arhivele în cãutare de adevãr. La ce concluzii a ajuns vom vedea în cele ce urmeazã.

20 de variante în Neamt

Stefan Bujor a fost unul dintre cei mai cunoscuti cãpitani de cete haiducesti din spatiul romînesc cu o mare faimã în rîndul moldovenilor, dar nu numai. Cîntecele si baladele închinate lui de cãtre poetii populari au devenit foarte stiute si lãutarii timpului (în acele vremuri erau în marea lor majoritate tigani) le intonau la ospetele boieresti sau în cîrciumile sãtesti. Celebrii Barbu Lãutarul si Anghelutã le cîntau si de cele mai multe ori li se alãturau si mesenii: „Frunzã verde de negarã / A iesit Bujor în tarã / Pe ciocoi îi bagã-n fiarã...“ Asa cîntau oamenii din popor cînd se auzea cã haiducul îsi strînsese o bandã nouã si se „tinea la drumul mare“. Boierii plecau atunci însotiti de cîte 2-3 arnãuti cu arme din cap pînã-n picioare. Despre Bujor au scris Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Radu Rosetti, Mihail Kogãlniceanu, Alexandru Asachi, iar prolificul autor de nuvele haiducesti N.D. Popescu îi consacrã trei povestiri. Demn de remarcat este faptul cã în zona Neamtului circulã încã piesa de teatru folcloric Banda lui Bujor, un meleu extraordinar de doine, de balade, de joc scenic antrenant, cu dialoguri interesante, pe care le regãsim si în cîntecele lui Bujor sau Codreanu culese de Alecsandri, Hasdeu sau G.D. Teodorescu. ÃŽn Neamt circulã mai mult de 20 de variante ale acestei piese. Despre originea lui Bujor s-au spus si s-au scris multe: cã ar fi fost moldovean, fiu al Româncei Voicu si se numea astfel dupã pãrul sãu rosu ca focul, sau cã ar fi fost ardelean la origine, de loc de prin pãrtile Sibiului si care s-a stabilit la Iasi, în Tãtãrasi, cãsãtorindu-se cu o femeie foarte frumoasã de care era foarte îndrãgostit. Alecsandri, în notele sale la balada „Bujor“ arãta cã acesta fusese fecior boieresc si a apucat calea codrului fiindcã fusese bãtut crunt de stãpîn. A fost prins dupã cîtiva ani de hotie si trimis la ocnã. ÃŽn 1805 este eliberat în urma nesfîrsitelor jalbe ale sotiei sale cãtre domnitorul Alexandru Moruzi. Primeste chiar slujbã domneascã, dar un abuz al armasului Iordache Bals îl face sã ia din nou calea codrilor.

Întovãrãsit cu doi boieri

Cert este cã faptele sale haiducesti au avut un larg rãsunet în rîndul poporului, cãci se spunea cã nu a fãcut moarte de om si cã îi ajutase pe cei sãraci: „Morti de om eu n-am fãcut / Dar ciocoi multi am bãtut“. Alecu Russo scria cã „acest Bujor si-a plimbat vitejia prin Valahia, prin Bucovina si prin Basarabia fãrã fricã de cãtane sau de cazaci“ si povestea prãdarea „Coconului A.“ ce mergea la Bacãu însotit de un arnãut. Este atacat de banda lui Bujor si i se iau cei 150 de galbeni pe care-i avea. Cere sã nu i se trezeascã sotia si i se oferã 10 galbeni ca sã aibã de drum. Despre Bujor mai aflãm cã s-a întovãrãsit cu doi boieri, un Cantacuzino si un Catargi, reprezentanti a douã familii „cinstase“ ale Moldovei. Constantin Cantacuzino, reprezentant al ramurii moldovene a familiei Cantacuzino, numitã de Serbesti, a fost cãsãtorit de tînãr cu Catinca Basotã, o femeie usuraticã, pe care nu dupã mult timp a alungat-o. ÃŽmpreunã cu mama sa, tînãrul Cantacuzino a început sã prade drumetii, pe care slugile, bine instruite, le atrãgeau pe domeniu. Erau jefuiti si abia mai scãpau cu fuga. Mama sa apãrea la Iasi ca o mare doamnã, înconjuratã de 12 arnãuti înarmati si de cele mai multe ori si de lãutari. Constantin Cantacuzino si Ilie Catargiu s-au întovãrãsit cu Bujor si deveniserã spaima boierilor si a negustorilor. Alecu Russo povestea si el despre aceastã întovãrãsire, dar nu îi numea pe boieri: „Or fi vreo 40 de ani de cînd o bandã de trei hoti vestiti domina Moldova; pe atunci nu exista politie si comunicatiile dintre tinuturi erau foarte grele, prin urmare acel triumvirat prãda tara fãrã grijã de poteri. El era compus din Bujor si de doi boieri din cele dintîi familii“. N.D. Popescu scria douã nuvele cu ultimele fapte ale lui Bujor, una dintre ele s-a numit chiar „Boierii haiduci“, iar cealaltã „Moartea lui Bujor“, descriind tîlhãriile celor trei, un tãran si doi boieri. Bujor si Ilie Catargi au fãcut mai multe prãdãri în tinutul Neamtului si aflînd de ele, guvernatorul rus, generalul Kusnikov, a cerut mãsuri urgente.

Si-a dorit sã lupte în rãscoala sîrbã a lui Caragheorghe

Lui Bujor i se atribuiau un numãr mare de jafuri si amintim cîteva dintre ele: atacul asupra banului Andronache Donici, cãruia i-a luat 800 de galbeni. ÃŽn apropierea boierului s-au aflat 60 de tãrani din Contesti care fãceau corvoadã la un drum si care n-au ripostat, ba au privit cu satisfactie prãdarea boierului. L-a prãdat si pe spãtarul Iordache Sturza: i-a luat toate odoarele si caii, dar ca sã aibã cu ce sã-si continue drumul i-a oferit doi „cai prosti“ si 50 de galbeni. Se spune cã sotia spãtarului nu s-a speriat, „ci se strica de rîs de toatã întîmplarea zicînd: «Cum s-au dus lucrurile ce li s-au dat, tot asa se vor si întoarce înapoi»“. Altã datã a prãdat pe cãpitanul de Bacãu, Lupascu, prãdîndu-l de banii pe care acesta îi luase de la tãrani, sau, într-un alt caz, a luat banii perceptorilor la Bogdãnesti în tinutul Sucevei. Este interesantã mentiunea lui Sava Iancovici, unul dintre istoricii români care s-a concentrat asupra haiduciei din Balcani, cã Stefan Bujor, ca nimeni altul dintre haiduci, a reusit sã intre în legãturã, ba chiar sã uneascã cete de haiduci din spatiul românesc si chiar din afarã. Amintea de faptul cã Stefan Bujor si-a unit ceata cu cãpitanul Nichita Ungureanu si Condurachi si cã s-a alãturat la un moment dat cetei vestitului Ion Darie Pomohaci din Bucovina. A avut în ceata sa si un alt haiduc celebru, Gheorghe Cîrjaliu, care a luptat în Revolutia de la 1821, la fel ca si un alt fost cetas de-al lui Bujor, Ianache al lui Zamoilã Hagi. Stefan Bujor si-a dorit sã ajungã sã lupte în rãscoala sîrbã a lui Caragheorghe. Dacã el nu a ajuns, Ianache a luptat alãturi de Haiduc Velcu Petrovici si Iordache Olimpiotul. Sava Iancovici prezintã în studiul sãu douã facsimile din dosarul anchetãrii lui Bujor care aratã dorinta haiducului de-a ajunge în Serbia pentru a se alãtura rãsculatilor si faptul cã Gheorghe Cîrjaliul (care a devenit celebru mai tîrziu) a fost în banda sa.

Trãdat si prins la Focsani

Pe la 1810, Stefan Bujor s-a întovãrãsit cu Ilie Petralifu, la care fusese pe vremuri vãtaf, în tinutul Tecuciului, pe mosia Costieni. Ilie Petralifu era tîlhar si gazdã de tîlhari si începuse o astfel de viatã pe la 1792, întovãrãsindu-se cu vestitul Belecciu, groaza vãii Tazlãului, si la 1801 a fost închis la Mãnãstirea Secu. Belecciu a fost prins dupã o luptã purtatã unul la unul cu Dumitrache Roset Tetcanu si omorît. Bujor si Petralifu au fãcut cîteva prãdãri împreunã, dar faptele boierului au ajuns la urechile domniei si de la Iasi a fost trimisã special o poterã pentru a-l prinde. A fost arestat, judecat si condamnat la moarte si în septembrie 1810 a fost decapitat la Iasi. Stefan Bujor umblã prin Transilvania în acel an, prin Oltenia, fiind urmãrit de Constantin Samurcas cu poterile sale, duce vin din Sibiu la Dîrstor, iar apoi furînd cai ajunge la Focsani. Cu o bandã puternicã pradã valea Tazlãului si a Trotusului, înfruntînd poterasii si chiar pe „dragonii împãrãtesti“. Au prãdat si tîrgurile Stefãnesti si Telinesti, luînd de la negustori multi bani. S-au hotãrît sã se lase de hotie, unii dintre haiduci plecînd în Serbia sã lupte alãturi de Caragheorghe. Bujor s-a îndreptat spre Focsani dar stãpînirea trimisese poteri în fiecare judet cu tintasi buni ca sã-l omoare. A fost trãdat la Focsani de o gazdã care l-a dat pe mîna caraulelor rusesti. Alecu Russo povesteste sfîrsitul haiducului, pe 20 ianuarie 1811: „Prinsi în sfîrsit de arnãutii hãtmãniei (împreunã cu cei doi boieri Cantacuzino si Catargiu - n.n.) Bujor mojicul fu spînzurat, iar nobilii, privilegiati pînã-n momentul mortii, furã descãpãtînati în cîmpul Copoului. Cu toate acestea, cronica pretinde cã dr. Gall ar fi cumpãrat scump capul lui Bujor pentru ca sã-l studieze si cã n-a dat nici o letcaie pe tigvele boieresti“. Poporul a pãstrat vie amintirea mortii lui Bujor într-un mod deosebit: „Frunzã verde de negarã / Bujor se suie pe scarã/ Plîng sãraci cu jale amarã, / Cã nu-i scara Domnilor,/ Ci e scara hotilor, / Calea neagr-a mortilor!“. Banda lui Bujor face parte din ceea ce memoria trecutului a pãstrat într-o sintezã a simbolurilor pînã astãzi. Iar la Grinties, cei ce au adus personajele hiperbolizate în realitatea imediatã au fost anul acesta Costicã Ceapã, Paul Diacu, Andrei Chelaru, Gelu Gherasim, Ludovic Gabor, Valentin Pralea, Vasile Maftei, Dumitru Buruioc, Gavril Tãnasã, Florin Secuiu, Ion Rusu si Andrei Maftei. Ei vor strãluci pentru cîteva zile în lumina „reflectoarelor“ din fiecare casã a grintiesenilor, dupã care vor apune pentru încã un an.

Articol afisat de 5488 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(I. ASAVEI, D. DIEACONU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective