TRADITII DE ANUL NOU �N PRESA TIMPULUI
Oamenii meleagurilor lui Creang�, Calistrat Hogas, Ion Ionescu dela Brad, C. I. Istrate, Panait Musoiu s.a. au p�strat prin furtuna veacurilor datini si obiceiuri care reprezint�, asa cum afirma Al. Epure - istoric literar, fiu al Romanului, lanturi ale solidarit�tii cu trecutul si ale fr�tiei. Presa acestor locuri de la �nceputul secolului trecut este plin� de informatii privind traditia de Anul Nou �n aceast� parte a Moldovei. Astfel, profesorul Al. Epure de la Liceul Roman Vod�, consemna la 17 decembrie 1934, �ntr-un ziar local, �n articolul intitulat „Datini de Anul Nou“, obiceiurile prilejuite cu ocazia acestui eveniment �n cuprinsul judetului nostru. Poporul rom�n cu toate vijeliile prin care a trecut �n decursul vremurilor, nu se putea lipsi de petrecerile si distractiile legate de Anul Nou. Seara de Anul Nou era considerat� pe aceste meleaguri drept cea mai bogat� �n datini si credinte, cea mai misterioas� si totodat� una dintre cele mai pl�cute pentru �ntreaga suflare omeneasc�. �ntre acestea, cea mai frumoas� si mai veche datin� rom�neasc� a r�mas Plugusorul, care ne �nf�tiseaz� �n culori asa de vii �ndeletnicirea principal� a poporului nostru, fiind o pild� vie a vietii noastre plug�resti. Se aminteste �n acest sens nemuritoarea ur�tur�: S-a sculat mai an/B�dia Traian/Si a �nc�lecat/Pe un cal �nv�tat. Plugusorul era �nsotit de buhaiu - suger�nd r�getul sau mugetul animalelor care trag brazda - si de clopot sau talang�. Presa care ap�rea at�t la Piatra Neamt c�t si la Roman consemna obiceiuri de Anul Nou, �n afar� de Plugusorul, turca sau capra, ursul, s�m�natul, sorcova, jocul p�pusilor etc. Si �nc� ceva. Toat� presa amintit� �ndemna la iubirea datinilor str�mosesti, �ntruc�t ele, formeaz� leg�tura �ntre generatiile care au disp�rut si cele ce au venit dup� d�nsele. �ndemnul este spre a asigura d�inuirea neamului nostru �n lume, a glorific�rii celor ce au ap�rat independenta si libertatea, gloria si faima poporului rom�n. Nu lipsesc nici epigramele, aforismele si glumele hazlii, care satirizeaz� lenea, ne�ntelegerea �ntre soti, viciile vietii, prostia etc. Exemplific�m �n acest sens cu numai dou� sugestive epistole ap�rute �n presa de alt�dat�: La Capsa unde vin toti seniorii / Locul cu dou� mari desp�rtituri: / �ntr-una se m�n�nc� pr�jituri / Si �ntr-alta se m�n�nc�... scriitorii.
END
|
Autentificare
