 INFORMA�II MILITARE PE TELEXUL DE LA FIBREX
• recentul scandal al informa�iilor despre mi�c�ri de trupe str�ine a avut un corespondent �i �n Neam� • prin 1991, c�nd Irakul �i Kuweitul erau �n r�zboi, la Fibrex S�vine�ti, pe un telex, au �nceput s� curg� informa�ii • „la un moment dat, �n timpul nop�ii, am �nceput s� primim, pe unul din telexuri, informa�ii cu situa�ia trupelor americane pe teritoriul Irakului“, �i aminte�te fostul director Gherasim • apoi, dup� terminarea r�zboiului, au �nceput s� vin� date despre flota rom�n�: fiecare vas nominal, �n ce port se afl�, �n direc�ie merge, ce �ncarc� �i ce descarc� etc.• Scandalul informa�iilor despre trupele americane, informa�ii ajunse „mas� de manevr�“ pentru ziarele rom�ne�ti, are o rud�, mai calic� �i mai �ndep�rtat�, �n Neam�. �nt�mpl�rile cu pricina s-au derulat prin 1991, c�nd Irakul �i Kuweitul erau �n plin� �ncle�tare, iar la Fibrex S�vine�ti, pe vechiul model al Centralei de Fibre Sintetice, la telex lucrau cinci doamne, �n dou� schimburi. S�vine�tiul fusese Central� pentru Ia�i, Vaslui, Boto�ani, Lupeni �i avea o rela�ie direct� cu Bucure�tiul.
Fostul director comercial de la Fibrex S�vine�ti, economist Vasile Gherasim, �i aminte�te, �i-n ziua de azi, c� aceea a fost o perioad� ciudat�: „La un moment dat, �n timpul nop�ii, am �nceput s� primim, pe unul din telexuri, informa�ii cu situa�ia trupelor americane pe teritoriul Irakului. Cu efective, cu direc�ii de atac, cu tot felul de lucruri. Sigur, multe erau codificate. Dar se d�deau nume de localit��i, de unde au plecat, unde cantonau, erau lucruri extrem de confiden�iale, nici nu �tiu cum Dumnezeu de ajungeau la noi. Telexista era speriat�, venise la mine, c� g�sea diminea�a suluri �ntregi de informa�ii militare. M-a �ntrebat ce s� fac� cu ele. Zic: le rupi �i le arunci, ce s� faci!?“
Povestea asta a durat vreo s�pt�m�n�, din c�te �i aminte�te fostul director comercial. C�t despre telexuri, zice domnia sa, „i-am spus telexistei c� informa�iile astea nu trebuie p�strate, ci distruse imediat. Cel mai bine era s� nu �tim, nu era treaba noastr�“.
Telexistele de atunci, c�te am g�sit, s�nt, majoritatea, la pensie. Nici una nu-�i aduce aminte, cu claritate, de un astfel de con�inut al vreunui telex. „Dac� era �i-n englez�!...“, a exclamat una dintre ele. O alta ne-a confirmat c� nici una dintre cele aflate �n '91 la telex nu vorbea vreo limb� str�in�. Cert este c� telexurile aveau un regim riguros. Orice telex primit se trecea �ntr-un registru intern, era apoi trimis la registratur� �i, apoi, prin curieri, compartimentelor �i serviciilor aferente sau spre conducere. Telexurile venite din str�in�tate mergeau, de regul�, spre protocol sau la conducere. Cine avea ceva de tradus, traducea.
Domna Eva Tudariuc ne-a explicat c� regimul era sever: dac� un telex nu le era adresat, ci trimis din gre�eal�, trebuia rupt �n buc��i. A�a erau regulile impuse de Securitate. Telexurile aveau destina�ii �i surse clare, a�a c� puteai s� anun�i „la cel�lalt cap�t“ trimi��torul c� a comis o eroare. De altfel, camera telexurilor era �ncuiat�, iar telexistele, dup� cum se vede, ni�te doamne discrete. Odat� sf�r�it� povestea cu plimbarea armatelor prin Orientul Mijlociu, taman c�nd lucrurile p�reau s� se fi lini�tit, telexul a �nceput din nou „s� verse“ informa�ii confiden�iale. De data asta, despre starea flotei: „La vreo lun� dup� ce s-a terminat r�zboiul din Irak, au �nceput s� vin� informa�ii complete despre flota rom�n�: fiecare vas nominal, �n ce port se afl�, �n direc�ie merge, ce �ncarc� �i ce descarc�. Unele erau vase de linie �i f�ceau drumuri duble. Telexurile astea ar mai putea s� fie pe undeva, nu le-am distrus pe toate“ a mai spus Vasile Gherasim.
�n mod normal, arhiva ar putea s� mai fie printr-un col� de fost Fibrex, transformat es'timp �n fragmente de inox; asta, dac� n-o fi ajuns la topit.
|
Autentificare
