 „Familia Sturdza are nevoie de oamenii de pe Valea Muntelui �i cred c� �i ei de noi“
• interviu cu prin�ul Gheorghe Sturdza Reporter: Domnule Sturdza, recent, la Prefectura Neam� a avut loc o �edin�� a Comisiei de Fond Funciar, tema principal� de discu�ie fiind solicitarea familiei dumneavoastr� de restituire a circa 27.000 de hectare de p�dure.
Gheorghe Sturdza: Am auzit c� se vorbe�te de retrocedare, dar nu este vorba de a�a ceva, pentru c� propriet��ile de�inute nu mi-au fost luate oficial niciodat�. Este p�durea mea dintotdeauna, adic� a familiei mele. Deci, retrocedarea, cum se spune azi, nu este o adev�rat� retrocedare. Proprietatea noastr� nu a fost niciodat� confiscat� printr-o decizie guvernamental� sau a vreunei institu�ii a statului. Avem toate documentele necesare, pentru ca tot ceea ce a apar�inut familiei Sturdza s� ne revin�. S�ntem 5 persoane �ndrituite: Dimitrie Sturdza, Gheorghe Sturdza, adic� eu, Eric Ioan Sturdza, pe de o parte, cu mama lor Margareta Sturdza, iar apoi Mihai �i Elena Sturdza. De mai bine de o sut� de ani am avut �n proprietate aceast� p�dure. N-am v�ndut-o, n-am t�iat-o �i am �inut-o �ntr-o stare excep�ional� �nainte de a ne fi luat�. Vrem ca, �n viitor, s� facem astfel �nc�t s� ajung� a�a cum a fost �n perioada 1938-1945.
Rep.: Odat� cu cererea de restituire, au �nceput s� se fac� diverse supozi�ii. Pe Valea Muntelui s-a vehiculat c� veteranii de r�zboi sau urma�ii acestora nu ar mai primi suprafe�ele �mp�durite la care ar avea dreptul, pentru c� au fost pe front. S-a lansat ideea c� motivul ar fi tocmai faptul c� urmeaz� s� vi se restituie cele 27.000 de hectare. �n ipoteza c� ve�i primi vechile propriet��i, cum vede�i rela�ia cu localnicii? Ce trebuie s� �n�eleag� ei?
G.S.: Vreau s� �n�eleag� foarte bine c� nu vor fi trata�i de sus, fiecare �n parte fiind important pentru familia Sturdza. Nu va fi vorba niciodat� s� solicit�m terenurile care au fost date unor oameni care au f�cut r�zboiul, care au ap�rat �ara. S� �ti�i c� �i familia Sturdza a luptat pentru �ar� �i membrii ei au fost mari patrio�i. �n Neam�, lucrurile stau �n felul urm�tor: din �ntreaga suprafa�� de p�dure existent�, noi am cerut s� ni se dea �napoi ceea ce a apar�inut de drept familiei Sturdza �i care reprezint� doar zece la sut�. Dac� aceste zece procente nu pot fi repartizate unde era, �nainte, p�durea noastr�, se poate un pic mai departe �i nu este nici o problem�. Nu s-a pus niciodat� problema, iar viitorul o va demonstra, s� lu�m de la un veteran de r�zboi sau mic fermier din zon�, care are un hectar, cinci mii sau zece mii de metri p�tra�i pe care �i de�ine acum. Am mai spus, ne poate da nou� un pic mai departe. Cu localnicii, fie c� s�nt veterani de r�zboi, urma�ii lor sau cei care p�esc acum �n via��, consider c� trebuie s� tr�im �mpreun� �i s� ne respect�m, ani de zile de acum �nainte. Familia Sturdza are nevoie de oamenii de pe Valea Muntelui, �i ei de noi. O s� lucr�m �mpreun� �i niciodat� unul din membrii familiei mele nu va face ceva care s� afecteze negativ via�a oamenilor de pe Valea Muntelui. Consider c� legea actual� este foarte bine elaborat� de speciali�ti care cunosc problematica �n domeniu �i au prev�zut c�, �n cazul unor propriet��i a�a cum avem noi, s� se poat� acorda teren ceva mai �ncolo, dac� s�nt amplasamente de�inute, �n prezent, de al�ii.
„Viz�m investi�ii de 10-12 milioane de euro“
Rep.: Recent, un studiu efectuat de Direc�ia Silvic� ar�ta c� familia Sturdza nu ar trebui s� primeasc� �ntreaga suprafa�� de 27.000 de ha, ci doar undeva �n jurul a 14.000.
G.S.: Aceast� teorie este complet fals�. Dac� �ntr-un sat s�nt 1.000 de hectare �i cineva cere s� i se dea 10.000, e clar c� nu se poate. Dar, Romsilva are, s� zicem, sut� la sut� din suprafa�a �mp�durit� �i trebuie s� dea doar zece procente. Atunci, unde este problema?
Rep.: Prin vocea procuratorului Neculai Bujor, am aflat c�, odat� restituite vechile propriet��i, familia dumneavoastr� inten�ioneaz� s� fac� mari investi�ii �n zon�. Concret, �n ce se vor materializa?
G.S.: Este un plan foarte precis, f�cut de profesioni�ti �i care a costat ceva.
Rep.: S� �n�elegem c�, deja, este elaborat?
G.S.: Da, este elaborat �i extrem de sofisticat. Viz�m investi�ii de 10-12 milioane de euro, �i m� refer la utilaje foarte performante �n domeniul exploat�rii p�durilor, plus fabrici de prelucrare a lemnului. �mprejurul acestora vom construi unit��i de brichetare a de�eurilor lemnoase. Cu aceste brichete voi ajuta popula�ia f�r� venituri materiale, b�tr�nii �i b�tr�nele care nu mai pot s� munceasc�. �in s� precizez c� nu mai vreau s� v�d sau s� aud c� sute de oameni dau fuga �n p�dure pentru a sustrage lemn, fiindc� ceea ce s-a �nt�mplat �n Rom�nia de dup� 1989 a fost un dezastru. Deci, planul meu de investi�ii are �i o component� social�, iar eu �in foarte mult la acest aspect. Vreau s� se �n�eleag� c� voi fi al�turi de s�tenii din localit��ile Neam�ului �i �i voi ajuta. Planul mai cuprinde �i dezvoltarea turismului din zon�. Avem locuri minunate, dar care nu s�nt puse �n valoare. De ce s� nu fie aceast� zon� mai dezvoltat� �i mai frumoas� dec�t Bra�ovul? De ce acolo, da, �i aici, nu? �inutul Neam�ului �i Valea Muntelui, �n special, s�nt mult mai frumoase. Drumurile s�nt destul de bune, dar mai suport� �mbun�t��iri, avem p�duri neasemuite, avem Muntele Ceahl�u, un simbol pentru Rom�nia, �i inten�ion�m s� construim c�teva hoteluri �n zon�. Ne-am g�ndit la o serie de m�suri care vizeaz� cur��area regiunii de plasticuri (n.a. - PET-uri) aruncate �n p�duri, dar �i �n lacul de acumulare. Este o groz�venie cu acest fenomen �i, at�t timp c�t el exist�, nu putem face ca turi�tii s� vin�. Am de g�nd s� atrag �n acest proiect de cur��are a zonei �colile �i administra�iile locale, organiz�nd zile de ecologizare, �i vom institui premii pentru cei care ne vor da sprijinul. Sper ca a�a, �n c��iva ani, regiunea s� arate foarte bine �i s� fim m�ndri de ceea ce am f�cut. Doar �n acest mod putem atrage turi�tii �n zon�, care s� �tie c� nu doar Valea Prahovei sau Bra�ovul s�nt atractive.
„�i respect pe cei care au fost pe front �i familia Sturdza nu o s� ia vreo decizie nefavorabil� lor“
Rep: Administrarea unei a�a �ntinse suprafe�e de p�dure presupune, totu�i, o munc� calificat�, cu speciali�ti �n domeniu. Cu cine ve�i lucra?
G.S.: Vreau s� v� spun c� am un mare respect pentru cei care �i desf�oar� activitatea �n cadrul Romsilva. Doresc s� fiu vecinul �i prietenul lor. Le voi propune tuturor celor care lucreaz� �n zon�, p�durari, ingineri �i al�i speciali�ti, s� lucreze pentru noi, pentru familia Sturdza. Dar o s� pun �i condi�ii: s� nu bea �i s� nu fure. Dac� s�nt profesioni�ti buni, vor putea lucra la mine, a�a cum o f�ceau �i pentru Romsilva. �n plus, o s� am nevoie de c�teva sute de oameni care s� munceasc� �n fabricile pe care vreau s� le construiesc, pentru utilajele forestiere, dar �i �n alte sectoare. Tot ceea ce am s� fac se bazeaz� pe un plan pus la punct de circa opt luni de zile. Totul este realizat p�n� �n cele mai mici detalii, dar acum nu putem face nimic, pentru c�, �nc�, nu �tim ce se va hot�r� �n privin�a propriet��ilor noastre. Nu cunoa�tem, �nc�, amplasamentul lor �i noi vrem ca fabricile pe care le pl�nuim s� fie f�cute la fa�a locului. Deci, dac� acum nu �tiu unde va fi p�durea, s�nt nevoit s� a�tept. �n plus, dac� nu voi primi �napoi toat� proprietatea, voi avea necazuri cu volumul de mas� lemnoas�. Deci, voi avea o problem�, pentru c� nu vreau s� investesc �i s� pierd bani. Vreau s� fac ceva, dar s� fie profitabil at�t pentru noi, c�t �i pentru cet��enii din zon�.
Rep.: V� mai aduce�i aminte cum v-au fost luate p�durile �n 1946?
G.S.: Toat� lumea �tie ce s-a petrecut �n Rom�nia, imediat dup� cel de-al doilea r�zboi mondial. La �nceput, lumea nu �i-a dat seama de pericolul „burgheziei ro�ii“. �ncet, �ncet, marile propriet��i au fost luate de stat �i, practic, nu aveai cum s� te opui. Cine putea ca, �n acei ani, s� c�tige un proces intentat Guvernului Groza? Riscai s�-�i pierzi via�a �i libertatea. Olga Sturdza, pre�edinta Organiza�iei Orfanilor din Primul R�zboi Mondial, a pierdut �i ea procesul prin care contesta luarea abuziv� a propriet��ilor. A� vrea s� mai spun c� m� deranjeaz� unele afirma�ii, publicate prin pres�, la adresa familiei noastre �i tot felul de vorbe iscate dup� ce am cerut ceea ce, cu ani �n urm�, ne-a apar�inut. De fapt, ceea ce solicit�m noi este sub zece la sut� din totalitatea p�durilor din Neam�, pentru c�, din cele 27.000 ha de p�dure, 2.000 s�nt �n Harghita. Repet, �nc� o dat�, c� nu vom lua p�durea de la ��ranii care au fost �n r�zboi. Poate mul�i nu mai �tiu, dar tat�l meu a fost �n trupele de cavalerie rom�ne�ti �i a ajuns p�n� la Stalingrad. �i respect pe cei care au fost pe front �i familia Sturdza nu o s� ia vreo decizie nefavorabil� lor. A�a c� amplasamentele pe care li s-a dat p�dure vor r�m�ne ale lor. Din c�te v�d, se �ncearc� punerea noastr� contra localnicilor de pe Valea Muntelui. Membrii familiei Sturdza �i cei care i-au cunoscut �i au avut tangen�e cu ei au tr�it �n bun��n�elegere c�teva sute de ani, �i de ce n-ar fi a�a �i acum. Viitorul trebuie s�-l facem �mpreun� pentru c�, a�a cum am mai spus, �i ei vor avea nevoie de noi, dar �i noi de ace�tia. Ceea ce spun nu s�nt cuvinte aruncate-n v�nt �i viitorul nu prea �ndep�rtat va demonstra acest lucru.
FOTO: Prin�ul Sturdza (�n st�nga imaginii), al�turi de procuratorul Neculai Bujor
|
Autentificare
