Ap� la peste 100 de grade Celsius �n subsolul G�rcinei?
• �n perioada 1932 -1936, firma Concordia a realizat o serie de lucr�ri de prospec�iune �n G�rcina • un localnic sus�ine c�, la 300 de metri, a fost descoperit un strat de sare sub care ar fi fost o p�nz� freatic� de ap� la peste 100 de grade Celsius • r�m�i�ele sondei folosite la prospec�iune au r�mas �n gr�dina lui Vasile Gherasim • Vasile Gherasim, fost director comercial al Fibrex S�vine�ti, care are o gr�din� �n G�rcina, ne-a furnizat o posibil� explica�ie a izvorului cu ap� cald� ap�rut, ca prin minune, sub casa familiei Vi�an, din localitatea men�ionat�. Acesta ne-a relatat c� bunicul �i tat�l s�u i-au povestit c�, �n perioada 1932-1936, firma Concordia, la solicitarea statului rom�n, a efectuat o serie de lucr�ri de prospec�iune. S-a descoperit, conform afirma�iilor lui Vasile Gherasim, un strat de sare, aflat la 300 de metri, sub care s-ar g�si o p�nz� freatic� de ap� fierbinte cu o temperatur� de peste 100 de grade Celsius. De asemenea, ar mai fi fost g�sit �i un strat de �i�ei cu o concentra�ie mare de sulf, ceea ce, �n perioada respectiv�, ar fi presupus costuri foarte mari de prelucrare. Acesta a fost probabil motivul pentru care, peste aceast� prospec�iune, s-a a�ternut uitarea �i �n zon� nu au mai r�mas, �n gr�dina lui Gherasim, dec�t r�m�i�ele sondei cu care au fost efectuate lucr�rile. Toat� povestea ar fi r�mas probabil uitat�, dac� vineri, 10 martie, �n casa unui localnic din G�rcina nu ar fi r�zb�tut de sub podea aburi fierbin�i. Intriga�i, membrii familiei Vi�an au scos podeaua �i au s�pat o groap� ad�nc� de aproximativ un metru. Nu mic� le-a fost mirarea c�nd au v�zut c� din acel loc izvora continuu ap� fierbinte. Nimeni nu a g�sit o explica�ie, �ns� povestea lui Vasile Gherasim ofer� o posibil� ipotez�. Dac� rezultatele lucr�rilor efectuate de firma Concordia s�nt corecte, atunci este posibil ca p�nza freatic� men�ionat� s� fi g�sit un punct prin care s� ias� la suprafa��, tocmai prin podeaua familiei Vi�an. Nu s�nt de neglijat nici eventualele implica�ii investi�ionale care ar putea deriva de aici.
FOTO: R�m�i�ele sondei de prospec�iune
|