 Autonomia secuiasc� - o noutate?
Dic�ionarul Explicativ al limbii rom�ne, edi�ia 1998:
Autonomie teritorial�: dreptul unui stat, regiuni, na�ionalit��i, minorit��i na�ionale, de a se administra singur �n cadrul unui stat condus de o putere central�; situa�ia celui care nu depinde de nimic, care are deplin� libertate �n ac�iunile sale. Autonomia teritorial� despre care se tot vorbe�te �n leg�tur� cu jude�ele Harghita �i Covasna reprezint� un subiect actual numai pentru cei care nu au avut ocazia s� stea mai mult timp �n zona respectiv�. Dac�, de exemplu, prin 1985, aveai norocul guvernamental s� ajungi cu reparti�ie �n Harghita, pricepeai foarte repede cum e cu autonomia cultural� �i teritorial�. Ca �i cu drepturile rom�nilor �n Rom�nia de pe timpul lui Ceau�escu. Dac� �ncerci o analiz� peste ani, observi cu surprindere c�, de fapt, dup� decembrie 1989, nu e o mare deosebire fa�� de cum era atunci. Limba maghiar� se vorbea peste tot, magazinele aveau denumiri bilingve - c�nd nu erau numai ungure�ti - primul lucru care te �ntreba un localnic-dup� ce se convingea c� e�ti rom�n- era „c�nd pleci acas�“ sau, cazul fericit, dac� �tii ungure�te. Evident, cu cel mai politicos ton din lume. Dac� aveai ghinionul s� fii profesor rom�n la o �coal� din mediul rural aveai mare noroc dac� un coleg ��i traducea ce se vorbea, de exemplu, la o �edin��. �n mediul urban diferen�a era c� �edin�a �ncepea �n rom�n� �i se termina �n maghiar�. Nu c� ar fi fost rea-credin��, dar se vorbea maghiara pentru c� unii dintre profesorii maghiari nu �tiau limba rom�n�. �i asta pe timpul lui Ceau�escu! Am avut ocazia s� v�d multe spectacole �colare, unde, cu excep�ia nelipsitului moment de recit�ri de versuri patriotice, totul era �n limba maghiar� �i nimeni nu zicea nimic. Libr�riile gemeau de carte �n limba maghiar�, existau cenacluri, grupuri de muzic� veche, se scoteau c�r�i cu tradi�ii �i obiceiuri, adic� se putea face aproape totul pentru conservarea culturii minorit��ii maghiare. �i se f�cea tot ce se putea. Spre exemplu, �ntr-un timp c�nd despre televiziunea prin cablu nici nu se �tia prin Rom�nia, la Odorhei �i nu numai, puteai viziona filme cu b�t�i, sexy sau horror, asezonate �i cu buletine de �tiri de la televiziunea de stat maghiar�. �i te uitai pentru c� statul rom�n d�dea doar dou� ore de program. Un singur lucru era clar deranjant: se ducea o politic� de numire �n func�ii de r�spundere a rom�nilor �n dauna localnicilor. Dup� 1989, acest lucru s-a schimbat, nu prea mai prinzi picior de rom�n �n vreo func�ie de conducere, dac� nu e guvernamental�. Practic, acum �n Harghita �i Covasna avem o administra�ie local� condus� de maghiari sau secui , cum doresc ei s�-�i spun�, care ac�ioneaz� potrivit legilor �n vigoare, �n interesul comunit��ilor locale. Ce se dore�te prin proclamarea unei autonomii care exist� deja de fapt? Nimic altceva dec�t s-a dorit dintotdeauna, preg�tirea momentului �n care statul maghiar s� poat� emite oficial preten�ii asupra unei p�r�i a Transilvaniei. Iar �n momentul �n care ai o enclav� recunoscut� oficial, pasul urm�tor poate fi mult mai u�or. Nu trebuie s� privim prea departe, zona Transnistriei este aproape �i nici Kosovo nu e prea departe.
FOTO: Har-Cov, o utopie?
|
Autentificare
