Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Regionale 15 Martie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Ceang�ii - rom�ni sau unguri?

Adunarea Secuilor de la Odorheiul Secuiesc nu trebuie scoas� dintr-un context general. Orice reu�it� secuiasc� �n privin�a autonomiei ar deschide cutia Pandorei. Pasul urm�tor va fi �ndreptat, cu ajutorul concertat al �ntregului lobby maghiar, spre zone mai micu�e care vor fi �ncurajate s� cear� acelea�i drepturi. O astfel de zon� ar putea fi �n jude�ul Bac�u �i o alta �n zona Romanului, zone locuite de cei denumi�i generic drept „ceang�i“. O s� se vorbeasc� de paranoia ziaristic�, de rea-voin��, dar scenariul este perfect plauzibil dac� ne raport�m la ultimele evenimente din zon�.
Se cunoa�te c� una din localit��ile �n care s-a f�cut propagand� privind originea maghiar� a ceang�ilor este S�b�oani. De aici au plecat mai mul�i tineri la studii �n Ungaria, au existat tentative de organizare a unor clase �n limba maghiar� iar port-drapelul ini�iativei a fost �i este profesorul Mihai Perc�. Modul �n care se face acum propagand� pro-maghiar� s-a diversificat �i s-a adpatat la ultimele cuceriri �tiin�ifice. Spre exemplu, pe internet a ap�rut un site, „www.ceang�i.ro“, pagin� a Funda�iei Culturale Siret, �nfiin�at� de so�ii Margareta �i Mihai Perc� �i economistul Bogdan �urlui �n 2002. Site-ul respectiv, extrem de profesionist f�cut pentru scopul propus, este o pledoarie pentru p�strarea identit��ii culturale a ceang�ilor, care ne s�nt prezenta�i ca fiind o popula�ie de origine maghiar�. Evident, s�nt prezentate doar argumente �n sprijinul acestei presupuneri, din izvoare maghiare sau �i rom�ne�ti. Munc� �n domeniul propagandei a profesorului Perc� a fost premiat�, afl�m chiar din interiorul site-lui.

„Premiul Julianus pentru profesorul Perc�“
„�n ultimii 13 ani, funda�ia Julianus din Miercurea Ciuc decerneaz� premiul Julianus acelor personalit��i culturale �i politice care s-au remarcat �n ap�rarea drepturilor �i identit��ii maghiarimii aflate �n minoritate. Zeci de oameni de cultur�, reprezentan�i ai societ��ii civile �i oameni politici din Ungaria, Statele Unite, Rom�nia, Slovacia, Germania, Suedia �i din alte ��ri europene au primit premiul Julianus, al c�rui nume provine de la acel c�lugar care, �n secolul al XIII-lea, a plecat din Ungaria c�tre vechea patrie a ungurilor, ca s�-i reg�seasc� pe cei r�ma�i acolo �i ca s�-i ajute. �n 2005, premiul Julianus a fost �nm�nat istoricului literar Nemeskurty Istvan, vicarului pensionar al Episcopiei de Alba-Iulia Lesyan Ferenc, renumitului arhitect Makovecz Imre, domnului Kasza Jozsef liderul politic al maghiarilor din Voivodina (Serbia), scriitorului maghiar din Slovacia Mezes Rudolf �i profesorului de istorie Perc� Mihai din S�b�oani, jude�ul Neam�.
Cu ocazia �nm�n�rii festive a premiului la biserica din �umuleu Ciuc, s-a subliniat curajul domnului profesor Perc� de a-�i asuma condi�ia de maghiar �n orice �mprejur�ri �i �n ciuda persecu�iilor, a �ncerc�rilor de discreditare �i a amenin��rilor. Munca sa de cercetare a istoriei satului �i a istoriei ceang�ilor �n general, activitatea de colec�ionare, conservare �i cercetare etnografic� este cunoscut� �i apreciat�. (...)
Cu modestia care �l caracterizeaz�, domnul profesor Perc�
a spus c� dedic� acest premiu celui mai izolat grup al maghiarimii care, timp de 800 de ani, �i-a p�strat limba �i credin�a mo�tenite“.
Deci, lucrurile par tran�ate. Ceang�ii s�nt maghiari, asupri�i de statul rom�n, at�t �n perioada lui Ceau�escu, c�t �i acum. Argumentele de alt tip s�nt considerate apriori, de tip na�ionalist, neconforme cu spiritul european. �i totu�i, cel pu�in pentru noi, este interesant m�car s� le discut�m.
Dumitru M�rtina� este omul care a scris o carte care nu convine adep�ilor teoriei ceag�u egal maghiar, „Originea ceang�ilor din Moldova“. Ideea general� a c�r�ii: „Ani de zile am purtat �n suflet nedumerirea aceea dureroas�: ce fel de unguri s�ntem noi, dac� nu �tim o boab� ungureasc� �i dac� toate detaliile vie�ii noastre materiale �i suflete�ti s�nt identice cu ale rom�nilor?“. Cartea lui M�rtina� �i faptele pe care ea le prezint� s�nt impresionante. Un rezumat ar suna cam a�a: fondul graiului ceang�u este transilvan, este vorba de sate de rom�ni venite de peste mun�i datorit� asupririlor �i prigoanelor �i care �i-au p�strat individualitatea. El sus�ine clar: nu se poate �n�elege nimic din problema ceang�ilor, dac� nu cuno�ti istoria rom�nilor din �inutul secuiesc! Istoria prezint� aceste date �n limbajul sec al cifrelor. Limbaj sec, dar cu at�t mai dramatic. �ntre anii 1773-1760, �n jude�ele Odorhei, Trei Scaune, Ciuc �i Mure�, rom�nii se reg�seau �n 372 de sate. Dup� un secol situa�ia demografic� era cu totul alta; rom�nii disp�ruser� complet din 119 sate �i erau aproape disp�ru�i din alte peste 100 de sate. Ce s-a �nt�mplat cu ei? Au fost catoliciza�i �i secuiza�i �i au emigrat at�t �n Muntenia, c�t �i �n Moldova. Spune M�rtina�: „�n Moldova, ceang�ii nu �i-au pierdut nici limba, nici na�ionalitatea lor rom�n�, amenin�ate �n trecute de secuizare. Ei �i-au salvat individualitatea lor etnic�, adic� tocmai ceea ce au pierdut cona�ionalii lor r�ma�i �n Transilvania, care au fost asimila�i de secui �n cea mai mare parte“.
�nc� odat�, istoria ne dovede�te c� nu exist� nimic nou sub soare. Ast�zi la Odorhei se vorbe�te, despre autonomie. �n Neam�, la S�b�oani se aduc argumente privind originea maghiar� a ceang�ilor, rom�ni ardeleni,catolici, fugi�i din fa�a secuiz�rii for�ate. Lucrurile, �n fond, se leag�.

Articol afisat de 3842 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Valentin B�L�NESCU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective