Ceang�ii - rom�ni sau unguri?
Adunarea Secuilor de la Odorheiul Secuiesc nu trebuie scoas� dintr-un context general. Orice reu�it� secuiasc� �n privin�a autonomiei ar deschide cutia Pandorei. Pasul urm�tor va fi �ndreptat, cu ajutorul concertat al �ntregului lobby maghiar, spre zone mai micu�e care vor fi �ncurajate s� cear� acelea�i drepturi. O astfel de zon� ar putea fi �n jude�ul Bac�u �i o alta �n zona Romanului, zone locuite de cei denumi�i generic drept „ceang�i“. O s� se vorbeasc� de paranoia ziaristic�, de rea-voin��, dar scenariul este perfect plauzibil dac� ne raport�m la ultimele evenimente din zon�.
Se cunoa�te c� una din localit��ile �n care s-a f�cut propagand� privind originea maghiar� a ceang�ilor este S�b�oani. De aici au plecat mai mul�i tineri la studii �n Ungaria, au existat tentative de organizare a unor clase �n limba maghiar� iar port-drapelul ini�iativei a fost �i este profesorul Mihai Perc�. Modul �n care se face acum propagand� pro-maghiar� s-a diversificat �i s-a adpatat la ultimele cuceriri �tiin�ifice. Spre exemplu, pe internet a ap�rut un site, „www.ceang�i.ro“, pagin� a Funda�iei Culturale Siret, �nfiin�at� de so�ii Margareta �i Mihai Perc� �i economistul Bogdan �urlui �n 2002. Site-ul respectiv, extrem de profesionist f�cut pentru scopul propus, este o pledoarie pentru p�strarea identit��ii culturale a ceang�ilor, care ne s�nt prezenta�i ca fiind o popula�ie de origine maghiar�. Evident, s�nt prezentate doar argumente �n sprijinul acestei presupuneri, din izvoare maghiare sau �i rom�ne�ti. Munc� �n domeniul propagandei a profesorului Perc� a fost premiat�, afl�m chiar din interiorul site-lui.
„Premiul Julianus pentru profesorul Perc�“
„�n ultimii 13 ani, funda�ia Julianus din Miercurea Ciuc decerneaz� premiul Julianus acelor personalit��i culturale �i politice care s-au remarcat �n ap�rarea drepturilor �i identit��ii maghiarimii aflate �n minoritate. Zeci de oameni de cultur�, reprezentan�i ai societ��ii civile �i oameni politici din Ungaria, Statele Unite, Rom�nia, Slovacia, Germania, Suedia �i din alte ��ri europene au primit premiul Julianus, al c�rui nume provine de la acel c�lugar care, �n secolul al XIII-lea, a plecat din Ungaria c�tre vechea patrie a ungurilor, ca s�-i reg�seasc� pe cei r�ma�i acolo �i ca s�-i ajute. �n 2005, premiul Julianus a fost �nm�nat istoricului literar Nemeskurty Istvan, vicarului pensionar al Episcopiei de Alba-Iulia Lesyan Ferenc, renumitului arhitect Makovecz Imre, domnului Kasza Jozsef liderul politic al maghiarilor din Voivodina (Serbia), scriitorului maghiar din Slovacia Mezes Rudolf �i profesorului de istorie Perc� Mihai din S�b�oani, jude�ul Neam�.
Cu ocazia �nm�n�rii festive a premiului la biserica din �umuleu Ciuc, s-a subliniat curajul domnului profesor Perc� de a-�i asuma condi�ia de maghiar �n orice �mprejur�ri �i �n ciuda persecu�iilor, a �ncerc�rilor de discreditare �i a amenin��rilor. Munca sa de cercetare a istoriei satului �i a istoriei ceang�ilor �n general, activitatea de colec�ionare, conservare �i cercetare etnografic� este cunoscut� �i apreciat�. (...)
Cu modestia care �l caracterizeaz�, domnul profesor Perc�
a spus c� dedic� acest premiu celui mai izolat grup al maghiarimii care, timp de 800 de ani, �i-a p�strat limba �i credin�a mo�tenite“.
Deci, lucrurile par tran�ate. Ceang�ii s�nt maghiari, asupri�i de statul rom�n, at�t �n perioada lui Ceau�escu, c�t �i acum. Argumentele de alt tip s�nt considerate apriori, de tip na�ionalist, neconforme cu spiritul european. �i totu�i, cel pu�in pentru noi, este interesant m�car s� le discut�m.
Dumitru M�rtina� este omul care a scris o carte care nu convine adep�ilor teoriei ceag�u egal maghiar, „Originea ceang�ilor din Moldova“. Ideea general� a c�r�ii: „Ani de zile am purtat �n suflet nedumerirea aceea dureroas�: ce fel de unguri s�ntem noi, dac� nu �tim o boab� ungureasc� �i dac� toate detaliile vie�ii noastre materiale �i suflete�ti s�nt identice cu ale rom�nilor?“. Cartea lui M�rtina� �i faptele pe care ea le prezint� s�nt impresionante. Un rezumat ar suna cam a�a: fondul graiului ceang�u este transilvan, este vorba de sate de rom�ni venite de peste mun�i datorit� asupririlor �i prigoanelor �i care �i-au p�strat individualitatea. El sus�ine clar: nu se poate �n�elege nimic din problema ceang�ilor, dac� nu cuno�ti istoria rom�nilor din �inutul secuiesc! Istoria prezint� aceste date �n limbajul sec al cifrelor. Limbaj sec, dar cu at�t mai dramatic. �ntre anii 1773-1760, �n jude�ele Odorhei, Trei Scaune, Ciuc �i Mure�, rom�nii se reg�seau �n 372 de sate. Dup� un secol situa�ia demografic� era cu totul alta; rom�nii disp�ruser� complet din 119 sate �i erau aproape disp�ru�i din alte peste 100 de sate. Ce s-a �nt�mplat cu ei? Au fost catoliciza�i �i secuiza�i �i au emigrat at�t �n Muntenia, c�t �i �n Moldova. Spune M�rtina�: „�n Moldova, ceang�ii nu �i-au pierdut nici limba, nici na�ionalitatea lor rom�n�, amenin�ate �n trecute de secuizare. Ei �i-au salvat individualitatea lor etnic�, adic� tocmai ceea ce au pierdut cona�ionalii lor r�ma�i �n Transilvania, care au fost asimila�i de secui �n cea mai mare parte“.
�nc� odat�, istoria ne dovede�te c� nu exist� nimic nou sub soare. Ast�zi la Odorhei se vorbe�te, despre autonomie. �n Neam�, la S�b�oani se aduc argumente privind originea maghiar� a ceang�ilor, rom�ni ardeleni,catolici, fugi�i din fa�a secuiz�rii for�ate. Lucrurile, �n fond, se leag�.
|