Ungurul r�u �i ungurul bun
Martie 1990. La T�rgu Mure�, ungurii se p�ruiesc cu rom�nii. Motivul? Mai bine zis, pretextul, a fost prilejuit de ziua de 15 martie, considerat� ziua interna�ional� a ungurilor. Mitic� Cofariu, un ��ran din Ib�ne�ti, a fost b�tut cu bestialitate �i prin „buna inten�ie“ a unui cameraman irlandez, toat� lumea a v�zut c� rom�nii au b�tut un ungur. �n replic�, Suto Andras, cunoscut scriitor ungur, s-a ales cu un ochi scos. P�n� la urm� e important �i nivelul la care se poart� b�taia. Un ��ran u�or manevrabil �i un scriitor me�ter �n manevre. Ce a urmat dup� evenimentele de la T�rgu Mure� nu a mirat pe nimeni, a ap�rut Serviciul Rom�n de Informa�ii, iar discu�iile privind Ardealul au intrat �ntr-o nou� etap�.
Martie1991-2005. �n fiecare an luna martie aducea c�te un element nou �n r�zboiul surd dus de ungurii din Transilvania pentru noi �i noi privilegii. Scandalul t�bli�elor bilingve, al statuilor de la Arad, parcul reconcilierii, al liceelor de limb� maghiar�, al universit��ii maghiare, toate au marcat pa�i �napoi ai statului rom�n. �n aproape toat� perioada, UDMR-ul, organul politic al maghiarilor , a guvernat al�turi de st�nga sau dreapta rom�neasc�, cu un singur scop: ob�inerea de drepturi suplimentare pentru unguri. S-a pupat Bela cu Iliescu, a b�ut bruderschaft cu Constantinescu �i acum joac� cearda� interna�ionalist cu B�sescu, profit�nd de interesele de moment ale partidelor rom�ne�ti.
Martie 2006. Secuii amenin�� cu proclamarea autonomiei culturale. Nimic nou, o tot fac de c�tva timp. A trebuit s� izbucneasc� scandalul Frunda la Bruxelles pentru ca s� mai afl�m c�te ceva despre �ncerc�rile de enclavizare ale Rom�niei, f�cute pe banii statului rom�n, de un senator rom�n, e drept de origine maghiar�. �n mod pervers, chestiunea statutului minorit��ilor promovat de UDMR a fost pus� pe tapet cu pu�in timp �nainte de scandalul de la Odorheiul Secuiesc, unde secuii amenin�� cu autonomia teritorial�, iscat de primarul de Odorhei, pe numele lui Szasz Jeno. �n acest joc UDMR-ul joac� rolul ungurului bun, iar Jeno pe cel al ungurului r�u. Politicienii rom�ni, chiar dac� e preten�ios s�-i nume�ti a�a, au de ales �ntre ungurul r�u �i cel bun. Alegere extrem de grea, pentru c�, de fapt, nu e nici o deosebire pe fondul problemei. At�t Marco Bela c�t �i Jeno nu s�nt nici buni nici r�i, s�nt unguri.
|