„C�ntecul de leb�d�“ al elevei sp�nzurate �n liceu
• Luiza V., eleva care s-a sp�nzurat �n liceu, a realizat un film, cu pu�in timp �nainte de tragicul gest • pelicula, �n care fata a jucat rolul principal, fiind �i scenarist, a ajuns �n faza de preselec�ie pentru un festivalul de film din Italia • �n film, dureroas� ironie, fata �l �ntreba pe marele matematician Alexandru Cojocaru care este calea de reu�it� �n via�� • Adolescenta care �i-a luat zilele, luni, 13 martie, sp�nzur�ndu-se �n liceul �n care �nva��, a realizat, ca scenarist �i actri�� �n rolul principal, un film de scurt-metraj, poate un „c�ntec de leb�d�“, �ncheiat prin expresia „That's It“ (asta este, n. red.). Profesorul Aurel Barnea, cel care a �ndrumat-o pe fat�, a men�ionat c� Luiza Maria V. era o fat� „de nota 10“. „A fost un copil cu o minte foarte ager�, dornic� de a reu�i �n arta cinematografic�. Era foarte tenace, ambi�ioas�, cu deschidere c�tre a se informa. Niciodat� nu am v�zut-o trist�. La noi, la cerc, avea, uneori, manifest�ri de genul c� nu este apreciat� la adev�rata ei valoare, momente �n care �i ar�tam lucr�rile publicului, s� judece el. F�ceam ce spunea ea, dar, �n momentul �n care spectatorii aveau o anumit� p�rere, se supunea. Un talent rar...“, a men�ionat profesorul Aurel Barnea. Acesta a mai povestit cum, anul trecut, Luiza V�c�ri�� a fost implicat� �n Proiectul „Euro Cinema e Giovani“, pelicula CNRV, o pelicul� de aproape opt minute, �n care fata a fost scenarist �i personaj principal, ajung�nd �n faza de preselec�ie pentru Festivalul de Film de la Luca, �n Italia, �ntrecere care, �n cele din urm�... nu a mai avut loc.
„ASTA E!“
Acest film, realizat dup� scenariul Luizei Maria V., �n care fata a jucat rolul principal, este, acum, de ne�n�eles, pentru to�i cei implica�i. Scenariul, g�ndit de eleva de la CNRV, pornea de la faptul c� aceasta, plimb�ndu-se prin Biblioteca Municipal� �i apoi prin Muzeul CNRV, a g�sit unele date despre mentorul romanvodi�tilor, Alexandru Cojocaru. Regia filmului, ajuns, prin program Comenius, aproape de o final� european�, ar�ta faptul cum Luiza Maria c�dea din picioare, la vederea acestor vestigii, �n muzeul liceului, din Casa Calistrat Hoga�. Ulterior, ca prin vis, fata discuta cu marele matematician, �ntreb�ndu-l despre calea de reu�it� �n via��. Discursurile se poart� �n limba englez�, cerin�� a organizatorilor concursului. �n traducere: „M� simt ame�it�. Ce se �nt�mpl� cu mine? Vorbesc cu o statuie?“, �ncep replicile fetei. Scenariul, pus pe pelicul�, spune c� mentorul romanvodi�tilor a r�spuns, �ntreb�nd: „De ce crezi c� este a�a ciudat s� vorbe�ti cu mine?“. La �ntrebarea actri�ei cum de a ajuns at�t de mare �i cum de a cunoscut at�ta faim�, r�spunsul a fost „Drumul este plin de urcu�uri �i cobor�uri. Mergi �i caut� ceea ce va fi cel mai bun lucru pentru tine“. �n continuarea scenariului, Luiza Maria, care spunea „acum �tiu, am toate cheile pentru a deschide por�ile succesului“, a pornit, al�turi de amici, tot pe pelicul�.... �n realizarea filmului de fa��. Av�nd �n m�n� o stea, liceanca a omagiat memoria lui Alexandru Cojocaru, ce vegheaz� intrarea �n „Roman Vod�“, dup� care, tot �n film, s-a a�ezat la masa de montaj a profesorului Barnea. �ncheierea este, acum, dramatic�, fa�� de mesajul ini�ial transmis de Luiza Maria: „That's It“ (Asta este, n. red.), cu chipul Luizei Maria �n prim-plan, semn c� aceasta ar fi g�sit calea succesului. Imediat, invariabil, ne revine �n g�nd cauza cea mai probabil� a e�ecului fetei, soldat cu o moarte oribil�: „frica de e�ec“. Mai trebuie spus c� fata a „renun�at de bun�voie“ la cercul de cinematografie, coordonat de profesorul Barnea, anumite voci spun�nd c� la sugestia conducerii CNRV.
Chiar �i a�a, acest „c�ntec de leb�d�“ a �ndoliat cea mai cunoscut� institu�ie de �nv���m�nt din Roman, to�i colegii fetei fiind, �nc�, �n stare de �oc.
Reamintim c� Luiza Maria V. �i-a improvizat un �treang dintr-un fular, luni diminea��, 13 martie, �n timp ce colegii acesteia erau la o or� de laborator, sp�nzur�ndu-se de o �eav� de gaz, dup� un glasvand de l�ng� intrarea �n clas�, �n Corpul A. Acesta a fost cel de-al doilea caz de suicid al unei eleve de la CNRV, anul acesta.
„Le este fric� de via��, �n general, �i de scopurile profesionale pe care trebuie s� le ating�“
C� s�n�tatea mental� a noii genera�ii este �n pericol, recunosc �i medicii psihiatri. „Copiii, adolescen�ii �i tinerii s�nt mult mai dezorienta�i dec�t �nainte de 1989, au numeroase probleme de adaptare �i rela�ionare, mul�i dintre ei ajung�nd la grave tulbur�ri de comportament. Regimul de dinainte era restrictiv, tor�ionar, ��i limita posibilit��ile individuale de dezvoltate, dar, din punct de vedere social, exista o ordine pe care, vr�nd-nevr�nd, trebuia s� o accep�i. Ideea de �coal�, ca institu�ie de instruire �i educa�ie, era foarte respectat�, spun�ndu-se, de altfel, c� «dac� ai carte, ai parte». Acum, dac� ai carte, ai �i necazuri �i nu ai slujb�, �i ai parte de orice dac� ai bani, pentru c� s-a produs r�sturnarea tablei de valori.
Copiii s�nt foarte bulversa�i de faptul c� p�rin�ii �ncearc� s� �i �ndrume conform preceptelor lor de dinainte de '89, c�tre o dezvoltare spiritual�, c�tre ob�inerea unei diplome, cu care se vede clar c�, �n ziua de ast�zi, nu mai ai ce s� faci.
Pe de alt� parte, copiii, adolescen�ii �i tinerii din vremurile acestea sufer� extrem de mult pentru c� se simt singuri �i ne�n�ele�i, deoarece toat� lumea este plictisit� de ei. P�rin�ii au serviciu, s�nt foarte ocupa�i �i foarte stresa�i de existen�a zilnic�, de �ns�i bucata de p�ine pe care trebuie s� o pun� pe mas�, a doua zi. C�nd copilul merge bine cu �coala, p�rintele este foarte mul�umit �i consider� c� nu mai are nici o problem�, dar, de fapt, acesta tr�ie�te o via�� singur�. Copiii s�nt, acum, �ntr-un pericol permanent de suprastres �i dezorganizare emo�ional�, pentru c� le este fric� de via�� �n general �i de scopurile profesionale pe care trebuie s� le ating�. Examenele devin din ce �n ce mai grele, �n timp ce tot mai pu�ini copii fac �coal�, iar cerin�ele programelor �colare dep�esc, de foarte multe ori, posibilit��ile intelectuale ale elevilor. Astfel, copiii se afl� �ntr-un dezechilibru emo�ional permanent, o dat� din cauza v�rstei �i, �nc� o dat�, din cauza preten�iilor pe care �coala �i p�rin�ii le au de la ei. Din aceste motive, cazurile de depresie s�nt foarte frecvente �n r�ndul adolescen�ilor, tinerilor �i chiar a copiilor cu v�rste de 9, 10, 11 ani. Psihologii �colari nu �i fac a�a cum trebuie datoria, iar, pe de alt� parte, ignoran�a �i spune, �n continuare, cuv�ntul �i, de�i p�rin�ii constat� prezen�a unor probleme de ordin psihic �i emo�ional la propriii copii, nu se adreseaz� medicului psihiatru. Fata aceasta de la Roman suferea, cu siguran��, de o depresie profund�, dar nimeni nu a v�zut“, a declarat doctor Cornelia Maria Vulpe, �efa sec�iei Psihiatrie din cadrul Spitalului Jude�ean de Urgen�� Neam�.
FOTO: Aurel Barnea, mentorul fetei, �ndurerat de ultima replic� a celei mai talentate eleve ale sale
|