Europa pierde teren �n fa�a Asiei la capitolul educa�ie
• diferen�ele de clas� ridic� obstacole �n calea educa�iei, arat� un studiu al Organiza�iei pentru Cooperare �i Dezvoltare Economic� • sistemul educa�ional chinez are patru mii de ani • Europa �ncepe s� piard� teren �n fa�a competi�iei din Asia la capitolul educa�ie, se arat� �ntr-un studiu al Organiza�iei pentru Cooperare �i Dezvoltare Economic�. Documentul arat� c� a trecut vremea c�nd singura competi�ie pentru Europa erau ��rile �n care for�a de munc� era ieftin�, dar �i slab preg�tit�, fiindc� acum state precum China �i India ofer� preg�tire la nivel �nalt la costuri foarte mici.
Organiza�ia pentru Cooperare �i Dezvoltare Economic� avertizeaz� ��rile europene c� trebuie s� reformele �colile �i universit��ile, astfel �nc�t s� poat� face fa�� competi�iei acerbe venit� din Asia. Autorul studiului, Andreas Schleicher, afirm� c� trebuie aloca�i mai mul�i bani educa�iei, fiindc� beneficiile economice pe termen lung vor acoperi infla�ia. El d� ca exemplu „miracolul“ �nf�ptuit de Coreea de Sud, care, �n anii 60, avea venituri pe cap de locuitor mai mici dec�t ��rile Americii de Sud, dar azi are una din cele mai ridicate rate de educa�ie din statele industrializate, de 97% �n r�ndul tinerilor �ntre 24 �i 35 de ani.
Diferen�ele de clas�
Una din marile probleme ale Europei, arat� studiul, s�nt diferen�ele de clas�, mai ales �n Germania, Fran�a �i Italia, diferen�e care ridic� obstacole �n calea educa�iei tinerilor. Europenii care vin dintr-un mediu socio-economic dificil nu au acces la acela�i nivel de educa�ie pe care �l primesc tinerii din familii bogate sau clasa de mijloc. Germania e dat� ca exemplu unde diferen�ierea de clas� se face �nc� de la v�rsta de 10 ani, iar copiii din familii bogate au �anse de patru ori mai mari de a ajunge s� fac� studii superioare.
�i profesorii s�nt critica�i �n studiul OECD fiindc� refuz� s�-�i schimbe sistemul de predare �n pofida recomand�rilor speciali�tilor, prefer�nd s� lucreze dup� metode care cred ei c� dau rezultate.
Recomand�ri
Studiul OECD cuprinde �i o serie de recomand�ri pentru eficientizarea sistemului de educa�ie din Europa. ��rile europene trebuie s� creeze o re�ea de institu�ii de educa�ie care s� aib� libertatea de a acoperi cererile pie�ei �i care s� r�spund� de rezultatele pe care le au. Accesul la sistemul de educa�ie trebuie s� fie �mbun�t��it �i deschis pentru to�i tinerii iar universit��ile trebuie s� evolueze �n a�a fel �nc�t s� r�spund� nevoilor impuse de stragiile companiilor moderne, conchide studiul OECD.
Sistemul educa�ional chinez
Timp de patru mii de ani chinezii au dat o mare importan�� educa�iei. Zhu este un profesor ie�it oficial la pensie; are mai mult de optzeci de ani, dar continu� s� predea �ntr-o �coal� s�teasc� din provincia Hunan, din sud-vestul Chinei. Profesorul Zhu crede c� procesul de �nv���m�nt trebuie s� aib� la baz� filosofia lui Confucius, veche de dou� mii de ani, �i ac�ioneaz� �n consecin��.
Acest tip de �nv���m�nt a devenit tot mai pu�in popular �i acceptat �n ultimii ani, astfel �nc�t la ora actual� �n China au mai r�mas foarte pu�ine �coli tradi�ionale.
La numai un kilometru distan�� de �coala unde profesorul Zhu pred� filosofia lui Confucius se afl� mult mai obi�nuita �coal� primar�, iar planul de �nv���m�nt de aici este unul modern. Ca peste tot �n lume, copii se bucur� zgomotos de venirea pauzei.
Numai c�, spre deosebire de alte ��ri, dup� parcurgerea celor nou� ani de �nv���m�nt obligatoriu �n �coala statului, un num�r din ce �n ce mai mare de copii din China �i continu� studiile �n �colile unde baza este filosofia veche de dou� mii de ani. �i asta din cauz� c�, spun tinerii, nu prea au de ales.
�n �colile �n care totul se �nv�rte �n jurul filosofiei lui Confucius elevii �nva�� �ns� �i altceva, mai practic, de exemplu matematic� �i despre calculatoare. Iar profesorii mai tineri cred c� revigorarea acestui tip de �nv���m�nt s�tesc �i care cost� pu�in i-ar putea ajuta pe copii s� se descurce mai bine �n via��.
Al�i profesori s�nt �ns� sceptici. Profesorul Cao Jinqing, specialist �n economie rural�, este convins c� viitorul elevilor de la �ar� ar fi mai bun �n ora�ele din China. „S� �nve�i materiile de baz� �i s� iei examenele este singura cale pentru copii de la �ar� de a ajunge la ora�, �i numai �n ora�e se pot g�si slujbe mai bune �i mai bine pl�tite“, spune profesorul Cao Jinqing.
Parc� �ntr-o alt� lume, �ntr-una dintre universit��ile de v�rf din Shanghai, studen�ii se afl� la cursul de diminea�� de tai chi. Astfel de universit��i au parte de o finan�are impresionant�, iar rezultatele s�nt pe m�sur�. Numai c� nici m�car o diplom� ob�inut� la o prestigioas� universitate chinez� nu garanteaz� g�sirea unui loc de munc�.
|