CONDAMNAT DE COMUNISTI,REFUZAT DE �NALTA CURTE
• Mihai Bontea a cerut un milion de euro statului rom�n pentru c�t a fost �ncarcerat c�nd era adolescent • Tribunalul Judetean Neamt i-a acordat 150.000 de euro • �nalta Curte de Casatie si Justitie a schimbat sentinta initial� si a respins actiunea • totul a pornit de la joaca de-a r�zboiul a unor pusti de 13 ani • Mihai Bontea, pietreanul care a avut de suferit toat� viata din cauza unui banal joc de copii, dar considerat ca atentat la siguranta regimului comunist, a pierdut b�t�lia cu statul rom�n. Pentru anii de �nchisoare politic� pe care i-a f�cut atunci c�nd era foarte t�n�r, a cerut statului desp�gubiri de un milion de euro. Singura instant� care i-a dat dreptate a fost Tribunalul Neamt, �ns� valoarea daunelor acordate a fost de 150.000 de euro. Statul rom�n, prin Fisc, a atacat decizia la Curtea de Apel Bac�u, instant� care a decis c� petentul nu mai are nevoie de desp�gubiri, deoarece timp de 20 de ani a �ncasat indemnizatie de persecutat politic ce totalizeaz� cam 21.500 de euro. Ambele p�rti, at�t Mihai Bontea c�t si Fiscul au uzat de ultima cale de atac, recursul la �nalta Curte de Casatie si Justitie, unde luna trecut� s-a dat verdictul final: „Admite recursul declarat de p�r�tul Statul Rom�n prin Ministerul Finantelor Publice prin Directia General� a Finantelor Publice Neamt �mpotriva deciziei (...) a Curtii de Apel Bac�u. Modific� �n parte decizia �n sensul c�: schimb� �n tot sentinta civil� (...) a Tribunalului Neamt, Sectia civil� si respinge actiunea. Mentine celelalte dispozitii ale deciziei. Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Bontea Mihai �mpotriva aceleiasi decizii. Irevocabil�“.
Necazuri mari de la un lucru m�runt
Totul a �nceput �n anul 1954 pe c�nd Mihai Bontea avea numai 13 ani. Cu vreo cinci amici a g�sit �n ruinele unei brut�rii din actualul cartier Precista dou� arme militare f�r� munitie. Aventurosi, cei sase copii au �nfiintat o „asociatie militar�“ pe care au numit-o Vulturul. Membrii aveau nume �mprumutate din c�rtile de aventuri, „Monte Cristo“, „George Farrow“ ori „Luigi Wampa“. Fiecare dintre ei aveau o functie militar� fictiv�, carnet de membru si obligatia de a se �nt�lni periodic, la actiuni. De fapt o joac� de copii. Grupul se �mp�rtea �n dou�, iar taberele adverse se „luptau“ pe C�rlomanu. „Eram niste copii de 13 ani, care aveam �n cap toate aventurile pe care le mai v�zusem �n filmele de r�zboi. �n plus, unul dintre noi, care acum este rezident �n SUA, avea colectia de c�rti de aventuri «Dox». Erau �n vog� la acea vreme. Poate nu s-ar fi �nt�mplat nimic dac� �ntr-o bun� zi nu ne-am fi dus s� ne juc�m printre ruinele unei foste brut�rii din Precista. Eram cinci �n grup si ne ascundeam unii de ceilalti. Ce vreti, eram copii. Numai c� la un moment dat, unul dintre noi a g�sit �n peretii unei foste magazii armele. De acolo a �nceput totul. Atunci s-au pus bazele organizatiei «Vulturul»“, a povestit Petru Bontea.
Bontea a dat mari b�t�i de cap fostei Securit�ti
Autorit�tile nu ar fi aflat nimic despre „Vulturi“, dac� un membru al grupului nu s-ar fi aciuat o vreme la M�n�stirea Horaita. A plecat apoi f�r� s� anunte pe nimeni si a l�sat la l�casul de cult tot ce avea la el, inclusiv carnetul de membru al fostei organizatii secrete. Staretul a predat lucrurile oamenilor legii, iar carnetul de membru �ntr-o organizatie secret� a b�gat groaza �n autorit�tile de la acea vreme. Atunci a intrat pe fir Securitatea. Se �nt�mpla �n anul 1959, c�nd a �nceput prigoana �mpotriva tinerilor. Bontea a fost arestat c�nd era elev de liceu si timp de doi ani a fost purtat prin mai multe penitenciare din tar�. Luni si ani la r�nd, �n perioada 1959 - 1960 a trecut prin �nchisorile de la Bac�u, Jilava, �napoi la Bac�u, la Piatra Neamt, iar la Bac�u. Ultima a fost colonia de munc� Peninsula, din judetul Constanta, subcolonia Nazarcea. T�n�rul a fost condamnat de Tribunalul Militar Iasi la 8 ani de temnit� grea si 6 ani de degradare fizic�. Schimb�rile politice au dus la convertirea sentintei �n doi ani de detentie din care Bontea a executat efectiv un an, nou� luni si 29 de zile. Dup� eliberare i-a fost destul de greu si �n civilie. Cu greu a reusit s�-si termine liceul, dar si mai greu i-a fost s� fac� o facultate. A avut noroc �n viat� si de oameni buni, care l-au sustinut si a devenit inginer. Si-a �ntemeiat o familie, care-i este suport moral la bine si la greu, dar tot nu a sc�pat de Securitate. �n 1970 structura a f�cut o prim� �ncercare de a-l racola. Bontea a refuzat si i-a fost fabricat un nou dosar de furt, cauz� �n care a reusit s�-si probeze nevinov�tia. �n timp a fost remarcat ca un bun profesionist si propus pentru deplas�ri peste hotare. Nu i-au fost aprobate. A fost supravegheat p�n� prin anul 1987, dup� care nu a mai prezentat interes pentru tortionari. �n anii de dup� Revolutia din 1989 nu s-a mai simtit urm�rit. Ironia sortii face ca din 1990 s� stea �n aceeasi scar� de bloc cu cel care l-a anchetat �n tinerete, fostul ofiter Aurel Mihalcea. L-a g�sit �n bloc atunci c�nd s-a mutat acolo si a refuzat s�-si schimbe domiciliul. „C�nd m-am mutat eu acolo el deja locuia �n acel imobil, venise se pare de la Caras Severin unde lucrase �n Securitate p�n� la Revolutie. S�ntem vecini de ani de zile, dar asta nu �nseamn� nimic pentru mine. A �ncercat la un moment dat s� m� contacteze, s� vorbeasc� cu mine. Nu stiu ce-ar fi avut s�-mi spun�. Am refuzat dialogul, at�t i-am spus: «Nu am ce discuta cu dumneata». �mi este absolut indiferent� persoana lui si nu vreau s� am de-a face cu el. Nici m�car o clip� nu am intentionat s� plec eu de acolo c�nd mi-am dat seama c� s�ntem vecini. Asta-i r�zbunarea mea, dac� pot s�-i spun asa: s� stau l�ng� el si s�-l sfidez. Noi, cei condamnati politic avem dou� mari calit�ti: nu ur�m si nu ne r�zbun�m.
Nu a f�cut niciodat� politic�
Amintirea vremurilor grele din anii tineretii l-au f�cut pe Mihai Bontea s� stea departe de zbuciumul politic al perioadei de democratie. Cum nu a f�cut politic� �n perioada comunismului si dup� a preferat s� se tin� departe de scena politic�. Cu toate acestea, de-a lungul vremii a fost dorit de unele formatiuni, dar nu a dar curs nici unei invitatii. Familia este cea pe care se bazeaz�, c�reia �i dedic� �ntreaga energie si de la care el �nsusi �si �ncarc� „bateriile“ atunci c�nd este nevoie. Cu toate suferintele �ndurate nu a avut nici un g�nd s� emigreze �n lumea larg�, desi posibilit�ti a avut destule. Are o mic� fabric� de mobil� unde face ceea ce �i place si astfel �si ocup� timpul liber �n mod util si pl�cut. Dintre toti „Vulturii“ el este unul din cazurile fericite, un om cu o viat� �mplinit�. Altii, din acelasi grup, nu au avut suficient� t�rie pentru a trece peste greut�tile suferite �n perioada comunist� si au r�mas profund marcati de perioada nesf�rsit� de interogatorii, precum si de perioada detentiei.
|