METODE INEDITE DE FURT
• ultima g�selnit� �n materie de furturi o constituie sustragerea pl�cutelor de �nmatriculare de la autoturisme • acestea s�nt montate la alte autovehicule, care s�nt folosite la furtul de carburant • inventivitatea infractorilor nu are limite • se comit �nsel�ciuni chiar si de c�tre persoane care s�nt �n �nchisoare • politistii ne sf�tuiesc s� avem mare grij� cui �i deschidem usa •
Inventivitatea infractorilor pare f�r� limite �n „munca“ de a pune la cale noi metode de actiune. Ultima g�selnit� o constituie sustragerea pl�cutelor de �nmatriculare de la autoturisme, politistii pietreni confrunt�ndu-se �n ultima perioad� cu astfel de situatii. �n nici o lun�, �n Piatra Neamt, s-au �nregistrat 5 astfel de fapte, cu mentiunea c� dou� au avut loc �ntr-o parcare din zona Inspectoratului Scolar si Casei de Asigur�ri de S�n�tate. Primul furt a avut loc cel mai probabil, �n noaptea de 21/22 iunie, iar al doilea �ntr-o noapte de la mijlocul s�pt�m�nii trecute. „Am r�mas surprins s� constat la venirea de la serviciu c� masina parcat� nu mai avea �n partea din fat� pl�cuta cu num�rul. Am crezut c� cineva mi-a f�cut o fars�, dar nu a fost vorba de asa ceva. Surpriza a fost si mai mare c�nd am v�zut c� nici cea din spate nu era. Nici urm� de smulgere sau fortare. Suruburile de la pl�cute fuseser� desfiletate, semn c� autorii au venit dotati cu ce le trebuie pentru a actiona“, ne-a declarat unul dintre cei �n cauz�. Logic, apare o �ntrebare: de ce se dedau infractorii la astfel de fapte. R�spunsul a fost g�sit de politistii nemteni dup� ce au stat de vorb� cu colegi din alte judete. Pl�cutele sustrase de pe autoturisme pot fi folosite cu succes la furtul de carburant. Hotii monteaz� pl�cutele furate la propriile autovehicule, dup� care alimenteaz� la diverse benzin�rii si fug f�r� s� pl�teasc�. De regul�, �n astfel de situatii, angajatii statiilor de carburanti nu-si fac mari griji. Ei se bazeaz� pe faptul c� hotii vor fi prinsi cu ajutorul imaginilor video captate de camerele de supraveghere. �ntr-adev�r, respectivele camere surprind si numerele de �nmatriculare ale autovehiculelor, numai c� �n momentul �n care se face verificarea �n baza de date a politiei se constat� c� acestea au fost furate. �n Piatra Neamt, spun politistii, nu s-a �nregistrat nici un astfel de caz �n ultimele luni, semn c� pl�cutele furate s�nt folosite �n alte judete. Pentru a stopa comiterea unor astfel de fapte, proprietarii benzin�riilor ar trebui s� se doteze cu camere performante, care s� poat� ajuta politistii la identificarea facial�.
Escrocii actioneaz� si din pusc�rie
Gabriela Oltea Neagu, de 20 de ani, din T�rgusoru Vechi,
Prahova, este judecat� la Piatra Neamt pentru complicitate la �nsel�ciune. T�n�ra este acuzat� c� ar fi �ncasat banii unui pietrean care fusese p�c�lit printr-un mesaj pe telefonul mobil c� ar fi c�stigat un premiu �n euro. Liviu P., din Piatra Neamt, a primit un mesaj prin care a fost �nstiintat c� ar fi c�stigat 20.000 de euro, dar trebuia s� depun� �ntr-un cont o sum� de bani. A pl�tit �n total 9.500. Abia c�nd a v�zut c� marele c�stig nu mai vine, a anuntat oamenii legii. Ulterior s-a stabilit c� num�rul de cont unde au ajuns banii apartinea inculpatei. La audieri aceasta a sustinut c� totul a fost pus la cale de un cunoscut care se afla �ntr-un penitenciar si c� ea nu a f�cut dec�t s� ridice banii. Anchetatorii au mai aflat c� t�n�ra mai fusese cercetat� pentru fapte similare, �mpreun� cu sotul ei Ion Neagu, care se afl� �n Penitenciarul Aiud. �ntr-un rechizitoriu al Parchetului Brasov se ar�ta c� inculpata, �mpreun� cu sotul, ar mai fi comis fapte similare �n perioada iunie 2009-septembrie 2010. Atunci au �nselat 91 de persoane cu aproape jum�tate de miliard de lei vechi. Magistratii brasoveni au stabilit c� mesajele sms erau date de Ion Neagu, din penitenciar. �ntr-un alt caz, doi nemteni si un brasovean, care s-au cunoscut �n penitenciar au uzat de aceeasi stratagie. Acuzatii, Iulian L., din Piatra Neamt, Gheorghe D., din Grum�zesti si un brasovean de 24 de ani, erau �nchisi la Penitenciarul Miercurea Ciuc. Cei 3 le spuneau victimelor c� au c�stigat un premiu si c� trebuie s� dea niste bani, reprezent�nd comisioane bancare. Ulterior, �si contactau rude aflate �n libertate care erau dispuse s� ridice sumele de bani trimise. O victim�, Elena C., de 75 de ani, din F�lticeni, a pl�tit un „comision“ de 80 de milioane pentru un presupus premiu de 830 de milioane. Un alt p�c�lit, un t�n�r de 30 de ani, din Suceava, a virat 273 de milioane vechi �ntr-un cont, convins c� a c�stigat 20.000 de euro.
Falsi angajati ai unor institutii sau firme de utilit�ti
�n ultima perioad� s-au �nregistrat mai multe fapte de furt, cu un
mod de operare deosebit. Este vorba de acei infractori care, sub
pretextul c� s�nt angajati ai unor institutii sau firme de utilit�ti bat la usile nemtenilor. Odat� ajunsi �n locuint�, hotii actioneaz� si sustrag
bunuri de valoare. Asa s-a �nt�mplat acum vreo 3 luni, c�nd o b�tr�n�, de 79 de ani, din Piatra Neamt, a pl�tit cu v�rf si �ndesat imprudenta de a primi �n cas� o persoan� necunoscut�. Aceasta, �n c�rd�sie cu o alta, i-a sustras 5.000 de euro si 20.000 de lei, economiile de-o viat� ale Paraschivei M. O t�n�r�, de circa 35 de ani, a sunat la usa apartamentului b�tr�nei, situat pe strada Mihai Eminescu. „Din spusele mamei, t�n�ra era �mbr�cat� bine, cu hain� din piele, iar pe um�r avea o geant� modern� cu cataram�. S-a recomandat a fi angajat� a prim�riei si a spus c� �mparte ajutoare. Mama a primit-o pe hol, �ns� escroaca a insistat s� mearg� �n buc�t�rie. Odat� ajuns� aici, t�n�ra i-a cerut mamei s� �nchid� usa, sub pretextul c� era curent“, a declarat fiul victimei. C�t cele dou� au stat de vorb� �n buc�t�rie, adic� aproximativ un sfert de or�, usa de la intrarea �n locuint� a r�mas deschis�. �n aceste conditii, complicea tinerei a intrat �n apartament si s-a oprit �n sufragerie. A c�utat prin �nc�pere si �ntr-un dulap a g�sit o cutie �n care se aflau cei peste 400 de milioane de lei vechi. Apoi, a ascuns cutia goal� sub o cuvertur�, dup� care a plecat, fiind urmat� la scurt timp de partenera de escrocherii.
Cauciucul spart, metod� de jefuit soferii
De-a lungul timpului, infractorii au uzat si de alte metode. Una dintre ele viza jefuirea celor care intrau �n diverse institutii bancare sau case de schimb valutar, miz�ndu-se pe faptul c� urmau s� efectueze tranzactii financiare. Victima era filat� �nc� din parcarea unde-si l�sa masina si apoi �n trafic, iar �n momentul unei opriri pe traseu hotii sparg un cauciuc. Dup� ce revine la autoturism, proprietarul constat� c� are pan� si vrea s� schimbe roata. �n acest timp, bunurile care le are asupra sa s�nt l�sate �n masina descuiat�, furtul gentilor sau a borsetelor fiind doar o chestiune de tupeu. C� este asa o demonstreaz� un caz petrecut acum c�tiva ani, p�gubit fiind un cet�tean german. Autorul nu era localnic, sosind pe meleaguri nemtene din Chiajna, Ilfov. El s-a postat l�ng� o cas� de schimb valutar, a observat c� str�inul schimbase bani, c� apoi a pus servieta cu bani �n masin� si a plecat. �n momentul �n care a oprit �ntr-o parcare, infractorul a �ntepat un pneu de la Mercedesul germanului si c�nd acesta s-a �ntors s-a oferit s�-l ajute. C�nd proprietarul s-a dus �n spatele masinii pentru a lua cricul si rezerva, hotul a deschis portiera, a sustras servieta si s-a f�cut nev�zut. Prada a constat �n 121 milioane de lei si 1.900 de euro. A fost identificat pe baza amprentelor papilare l�sate pe autoturism si prins �n vama Curtici, c�nd �ncerca s� plece din tar�.
Sutii
Hotii din buzunare, sau sutii dup� cum li se mai spune, actioneaz� �n miljoacele de transport �n comun sau �n locuri aglomerate �n echipe de 3 sau 4, fiecare av�nd un rol bine stabilit. Doi creeaz� o busculad� sau se ceart� pentru a distrage atentia, moment �n care hotul actioneaz�. Apoi portofelul sau banii s�nt plasati imediat. Chiar dac� victima se sesizeaz�, prada este de mult la altul, care �n aparent� nici nu-i cunoaste. Trebuie stiut faptul c� hotii de buzunare se �mbrac� curat, chiar elegant, pentru a nu bate la ochi si pentru a poza �n persoane onorabile. O alt� metod� de furt este cea denumit� „haina“, care se practic� �n piete si magazine. Pe m�na st�ng� se poart� de regul� o geac� sau un sacou, cu care se acoper� buzunarul sau geanta victimei. Cu dreapta se opereaz�. „Munca“ este mult usurat� dac� se observ� din timp �n care buzunar se afl� banii. Un loc de unde se aleg victimele s�nt sediile diverselor institutii financiare. Odat� stabilit� „tinta“, ea este urm�rit� pas cu pas p�n� ce este prins� la �nghesuial� si „lucrat�“, dac� se poate, miz�ndu-se pe faptul c� sumele scoase au ca destinatie achizitionarea unor bunuri. Pentru a nu avea de-a face cu un hot de buzunare, este bine ca cet�tenii s� nu scoat� la vedere �n public mari sume de bani, iar portofelul s� se afle tot timpul �ntr-un loc sigur. Cele mai sigure victime se dovedesc a fi b�tr�nii, dar mai ales cei care au consumat �n exces b�uturi alcoolice, pentru c� nu mai reactioneaz� la o �mbr�ncire sau la o busculad�. S�nt evitate persoanele tinere pentru c� au prezent� de spirit, dar si pentru c� hotii stiu c� nu prea au bani. De remarcat este faptul c� pe strad� sau �n timpul furtului, hotii folosesc un limbaj format din argouri, pe care cei din jur nu pot s�-l �nteleag�. De exemplu se va spune „vastu-n caraiman“ si nu „am b�gat m�na �n buzunar“, „mortu“ si nu portofel, „pleav�“ si nu prad� slab�, „l-am bunghit“ si nu al� are bani, „tir�“, care �nseamn� a tine paravan, „p�gubosul“ si nu l-am f�cut sau furat etc.
Naivitate sau...
Un caz petrecut la �nceputul acestui an demonstraz� c� naivitatea (ca s� nu folosim un termen mai dur) unora �ntrece orice �nchipuire. Este vorba de lovitura dat� de 6 tineri, cu v�rste cuprinse �ntre 16 si 22 de ani, la locuinta unui s�tean din zona Roznov, plecat la munc� �n str�in�tate. Infractorii au furat 80.000 de euro si 800 de grame de bijuterii din aur, care se aflau �ntr-o oal� �ngropat� �n fundatia casei. Ancheta a dus la recuperarea a mai bine de jum�tate din suma furat�, o br�tar� si diverse bunuri cump�rate cu banii proveniti din infractiune. Anchetatorii au aflat c� de existenta ascunz�torii stia si fiica p�gubitului, o adolescent� de vreo 15 ani, care a f�cut greseala s� se laude �n fata colegilor cu comoara pe care tat�l o detine. De acest lucru au aflat si infractorii, furtul fiind lesne de comis mai ales c� locuinta era �n constructie. Timp de o s�pt�m�n�, hotii au dus-o ca �n paradis. Au cheltuit sume imense la jocuri electronice si s-au distrat prin cluburi. Unul dintre ei si-a cump�rat chiar un autoturism, altul mobil�, plus haine de „fite“ de la magazine de firm�. �n prim� faz�, c�nd au primit reclamatia, politistii au crezut c� este vorba de o glum� proast�, �ns� dup� ce au f�cut verific�ri si-au dat seama c� p�gubitul, care lucreaz� de mai bine de 14 ani �n Italia putea s� detin� o sum� at�t de mare de bani.
CASET�
Un jaf la 3 zile, 14 furturi pe zi
�n Neamt, �n primul trimestru al acestui an s-au �nregistrat 14 furturi
pe zi si o t�lh�rie la 3 zile. Comparativ cu perioada similar� din
2011, num�rul infractiunilor de acest gen a crescut substantial.
Astfel, �n primele 3 luni ale anului trecut s-au �nregistrat 1.085 de
furturi si 31 de t�lh�rii, iar �n 2.012 furturile au atins cota 1.273, iar
jafurile 37. Din cele 1.273 de furturi comise �n acest an, 296 au fost din locuinte, 153 din firme si 115 din auto. C�t priveste faptul c� aceste fapte au crescut, politistii spun c� ele se datoreaz� contextului economic si social, �n majoritatea cazurilor fiind vorba de furturi de subzistent�. Hotii sparg locuinte si autovehicule, bunurile sustrase nefiind de valoare mare. De asemenea, prejudiciile create �n urma t�lh�riilor s�nt de cele mai multe ori ne�nsemnate.
|