Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2012
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 31 Iulie 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

METODE INEDITE DE FURT

• ultima gãselnitã în materie de furturi o constituie sustragerea plãcutelor de înmatriculare de la autoturisme • acestea sînt montate la alte autovehicule, care sînt folosite la furtul de carburant • inventivitatea infractorilor nu are limite • se comit înselãciuni chiar si de cãtre persoane care sînt în închisoare • politistii ne sfãtuiesc sã avem mare grijã cui îi deschidem usa •

Inventivitatea infractorilor pare fãrã limite în „munca“ de a pune la cale noi metode de actiune. Ultima gãselnitã o constituie sustragerea plãcutelor de înmatriculare de la autoturisme, politistii pietreni confruntîndu-se în ultima perioadã cu astfel de situatii. ÃŽn nici o lunã, în Piatra Neamt, s-au înregistrat 5 astfel de fapte, cu mentiunea cã douã au avut loc într-o parcare din zona Inspectoratului Scolar si Casei de Asigurãri de Sãnãtate. Primul furt a avut loc cel mai probabil, în noaptea de 21/22 iunie, iar al doilea într-o noapte de la mijlocul sãptãmînii trecute. „Am rãmas surprins sã constat la venirea de la serviciu cã masina parcatã nu mai avea în partea din fatã plãcuta cu numãrul. Am crezut cã cineva mi-a fãcut o farsã, dar nu a fost vorba de asa ceva. Surpriza a fost si mai mare cînd am vãzut cã nici cea din spate nu era. Nici urmã de smulgere sau fortare. Suruburile de la plãcute fuseserã desfiletate, semn cã autorii au venit dotati cu ce le trebuie pentru a actiona“, ne-a declarat unul dintre cei în cauzã. Logic, apare o întrebare: de ce se dedau infractorii la astfel de fapte. Rãspunsul a fost gãsit de politistii nemteni dupã ce au stat de vorbã cu colegi din alte judete. Plãcutele sustrase de pe autoturisme pot fi folosite cu succes la furtul de carburant. Hotii monteazã plãcutele furate la propriile autovehicule, dupã care alimenteazã la diverse benzinãrii si fug fãrã sã plãteascã. De regulã, în astfel de situatii, angajatii statiilor de carburanti nu-si fac mari griji. Ei se bazeazã pe faptul cã hotii vor fi prinsi cu ajutorul imaginilor video captate de camerele de supraveghere. ÃŽntr-adevãr, respectivele camere surprind si numerele de înmatriculare ale autovehiculelor, numai cã în momentul în care se face verificarea în baza de date a politiei se constatã cã acestea au fost furate. ÃŽn Piatra Neamt, spun politistii, nu s-a înregistrat nici un astfel de caz în ultimele luni, semn cã plãcutele furate sînt folosite în alte judete. Pentru a stopa comiterea unor astfel de fapte, proprietarii benzinãriilor ar trebui sã se doteze cu camere performante, care sã poatã ajuta politistii la identificarea facialã.

Escrocii actioneazã si din puscãrie

Gabriela Oltea Neagu, de 20 de ani, din Tîrgusoru Vechi,
Prahova, este judecatã la Piatra Neamt pentru complicitate la înselãciune. Tînãra este acuzatã cã ar fi încasat banii unui pietrean care fusese pãcãlit printr-un mesaj pe telefonul mobil cã ar fi cîstigat un premiu în euro. Liviu P., din Piatra Neamt, a primit un mesaj prin care a fost înstiintat cã ar fi cîstigat 20.000 de euro, dar trebuia sã depunã într-un cont o sumã de bani. A plãtit în total 9.500. Abia cînd a vãzut cã marele cîstig nu mai vine, a anuntat oamenii legii. Ulterior s-a stabilit cã numãrul de cont unde au ajuns banii apartinea inculpatei. La audieri aceasta a sustinut cã totul a fost pus la cale de un cunoscut care se afla într-un penitenciar si cã ea nu a fãcut decît sã ridice banii. Anchetatorii au mai aflat cã tînãra mai fusese cercetatã pentru fapte similare, împreunã cu sotul ei Ion Neagu, care se aflã în Penitenciarul Aiud. ÃŽntr-un rechizitoriu al Parchetului Brasov se arãta cã inculpata, împreunã cu sotul, ar mai fi comis fapte similare în perioada iunie 2009-septembrie 2010. Atunci au înselat 91 de persoane cu aproape jumãtate de miliard de lei vechi. Magistratii brasoveni au stabilit cã mesajele sms erau date de Ion Neagu, din penitenciar. ÃŽntr-un alt caz, doi nemteni si un brasovean, care s-au cunoscut în penitenciar au uzat de aceeasi stratagie. Acuzatii, Iulian L., din Piatra Neamt, Gheorghe D., din Grumãzesti si un brasovean de 24 de ani, erau închisi la Penitenciarul Miercurea Ciuc. Cei 3 le spuneau victimelor cã au cîstigat un premiu si cã trebuie sã dea niste bani, reprezentînd comisioane bancare. Ulterior, îsi contactau rude aflate în libertate care erau dispuse sã ridice sumele de bani trimise. O victimã, Elena C., de 75 de ani, din Fãlticeni, a plãtit un „comision“ de 80 de milioane pentru un presupus premiu de 830 de milioane. Un alt pãcãlit, un tînãr de 30 de ani, din Suceava, a virat 273 de milioane vechi într-un cont, convins cã a cîstigat 20.000 de euro.

Falsi angajati ai unor institutii sau firme de utilitãti

În ultima perioadã s-au înregistrat mai multe fapte de furt, cu un
mod de operare deosebit. Este vorba de acei infractori care, sub
pretextul cã sînt angajati ai unor institutii sau firme de utilitãti bat la usile nemtenilor. Odatã ajunsi în locuintã, hotii actioneazã si sustrag
bunuri de valoare. Asa s-a întîmplat acum vreo 3 luni, cînd o bãtrînã, de 79 de ani, din Piatra Neamt, a plãtit cu vîrf si îndesat imprudenta de a primi în casã o persoanã necunoscutã. Aceasta, în cîrdãsie cu o alta, i-a sustras 5.000 de euro si 20.000 de lei, economiile de-o viatã ale Paraschivei M. O tînãrã, de circa 35 de ani, a sunat la usa apartamentului bãtrînei, situat pe strada Mihai Eminescu. „Din spusele mamei, tînãra era îmbrãcatã bine, cu hainã din piele, iar pe umãr avea o geantã modernã cu cataramã. S-a recomandat a fi angajatã a primãriei si a spus cã împarte ajutoare. Mama a primit-o pe hol, însã escroaca a insistat sã meargã în bucãtãrie. Odatã ajunsã aici, tînãra i-a cerut mamei sã închidã usa, sub pretextul cã era curent“, a declarat fiul victimei. Cît cele douã au stat de vorbã în bucãtãrie, adicã aproximativ un sfert de orã, usa de la intrarea în locuintã a rãmas deschisã. ÃŽn aceste conditii, complicea tinerei a intrat în apartament si s-a oprit în sufragerie. A cãutat prin încãpere si într-un dulap a gãsit o cutie în care se aflau cei peste 400 de milioane de lei vechi. Apoi, a ascuns cutia goalã sub o cuverturã, dupã care a plecat, fiind urmatã la scurt timp de partenera de escrocherii.

Cauciucul spart, metodã de jefuit soferii

De-a lungul timpului, infractorii au uzat si de alte metode. Una dintre ele viza jefuirea celor care intrau în diverse institutii bancare sau case de schimb valutar, mizîndu-se pe faptul cã urmau sã efectueze tranzactii financiare. Victima era filatã încã din parcarea unde-si lãsa masina si apoi în trafic, iar în momentul unei opriri pe traseu hotii sparg un cauciuc. Dupã ce revine la autoturism, proprietarul constatã cã are panã si vrea sã schimbe roata. În acest timp, bunurile care le are asupra sa sînt lãsate în masina descuiatã, furtul gentilor sau a borsetelor fiind doar o chestiune de tupeu. Cã este asa o demonstreazã un caz petrecut acum cîtiva ani, pãgubit fiind un cetãtean german. Autorul nu era localnic, sosind pe meleaguri nemtene din Chiajna, Ilfov. El s-a postat lîngã o casã de schimb valutar, a observat cã strãinul schimbase bani, cã apoi a pus servieta cu bani în masinã si a plecat. În momentul în care a oprit într-o parcare, infractorul a întepat un pneu de la Mercedesul germanului si cînd acesta s-a întors s-a oferit sã-l ajute. Cînd proprietarul s-a dus în spatele masinii pentru a lua cricul si rezerva, hotul a deschis portiera, a sustras servieta si s-a fãcut nevãzut. Prada a constat în 121 milioane de lei si 1.900 de euro. A fost identificat pe baza amprentelor papilare lãsate pe autoturism si prins în vama Curtici, cînd încerca sã plece din tarã.

Sutii

Hotii din buzunare, sau sutii dupã cum li se mai spune, actioneazã în miljoacele de transport în comun sau în locuri aglomerate în echipe de 3 sau 4, fiecare avînd un rol bine stabilit. Doi creeazã o busculadã sau se ceartã pentru a distrage atentia, moment în care hotul actioneazã. Apoi portofelul sau banii sînt plasati imediat. Chiar dacã victima se sesizeazã, prada este de mult la altul, care în aparentã nici nu-i cunoaste. Trebuie stiut faptul cã hotii de buzunare se îmbracã curat, chiar elegant, pentru a nu bate la ochi si pentru a poza în persoane onorabile. O altã metodã de furt este cea denumitã „haina“, care se practicã în piete si magazine. Pe mîna stîngã se poartã de regulã o geacã sau un sacou, cu care se acoperã buzunarul sau geanta victimei. Cu dreapta se opereazã. „Munca“ este mult usuratã dacã se observã din timp în care buzunar se aflã banii. Un loc de unde se aleg victimele sînt sediile diverselor institutii financiare. Odatã stabilitã „tinta“, ea este urmãritã pas cu pas pînã ce este prinsã la înghesuialã si „lucratã“, dacã se poate, mizîndu-se pe faptul cã sumele scoase au ca destinatie achizitionarea unor bunuri. Pentru a nu avea de-a face cu un hot de buzunare, este bine ca cetãtenii sã nu scoatã la vedere în public mari sume de bani, iar portofelul sã se afle tot timpul într-un loc sigur. Cele mai sigure victime se dovedesc a fi bãtrînii, dar mai ales cei care au consumat în exces bãuturi alcoolice, pentru cã nu mai reactioneazã la o îmbrîncire sau la o busculadã. Sînt evitate persoanele tinere pentru cã au prezentã de spirit, dar si pentru cã hotii stiu cã nu prea au bani. De remarcat este faptul cã pe stradã sau în timpul furtului, hotii folosesc un limbaj format din argouri, pe care cei din jur nu pot sã-l înteleagã. De exemplu se va spune „vastu-n caraiman“ si nu „am bãgat mîna în buzunar“, „mortu“ si nu portofel, „pleavã“ si nu pradã slabã, „l-am bunghit“ si nu alã are bani, „tirã“, care înseamnã a tine paravan, „pãgubosul“ si nu l-am fãcut sau furat etc.

Naivitate sau...

Un caz petrecut la începutul acestui an demonstrazã cã naivitatea (ca sã nu folosim un termen mai dur) unora întrece orice închipuire. Este vorba de lovitura datã de 6 tineri, cu vîrste cuprinse între 16 si 22 de ani, la locuinta unui sãtean din zona Roznov, plecat la muncã în strãinãtate. Infractorii au furat 80.000 de euro si 800 de grame de bijuterii din aur, care se aflau într-o oalã îngropatã în fundatia casei. Ancheta a dus la recuperarea a mai bine de jumãtate din suma furatã, o brãtarã si diverse bunuri cumpãrate cu banii proveniti din infractiune. Anchetatorii au aflat cã de existenta ascunzãtorii stia si fiica pãgubitului, o adolescentã de vreo 15 ani, care a fãcut greseala sã se laude în fata colegilor cu comoara pe care tatãl o detine. De acest lucru au aflat si infractorii, furtul fiind lesne de comis mai ales cã locuinta era în constructie. Timp de o sãptãmînã, hotii au dus-o ca în paradis. Au cheltuit sume imense la jocuri electronice si s-au distrat prin cluburi. Unul dintre ei si-a cumpãrat chiar un autoturism, altul mobilã, plus haine de „fite“ de la magazine de firmã. ÃŽn primã fazã, cînd au primit reclamatia, politistii au crezut cã este vorba de o glumã proastã, însã dupã ce au fãcut verificãri si-au dat seama cã pãgubitul, care lucreazã de mai bine de 14 ani în Italia putea sã detinã o sumã atît de mare de bani.

CASETÃ

Un jaf la 3 zile, 14 furturi pe zi

În Neamt, în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 14 furturi
pe zi si o tîlhãrie la 3 zile. Comparativ cu perioada similarã din
2011, numãrul infractiunilor de acest gen a crescut substantial.
Astfel, în primele 3 luni ale anului trecut s-au înregistrat 1.085 de
furturi si 31 de tîlhãrii, iar în 2.012 furturile au atins cota 1.273, iar
jafurile 37. Din cele 1.273 de furturi comise în acest an, 296 au fost din locuinte, 153 din firme si 115 din auto. Cît priveste faptul cã aceste fapte au crescut, politistii spun cã ele se datoreazã contextului economic si social, în majoritatea cazurilor fiind vorba de furturi de subzistentã. Hotii sparg locuinte si autovehicule, bunurile sustrase nefiind de valoare mare. De asemenea, prejudiciile create în urma tîlhãriilor sînt de cele mai multe ori neînsemnate.

Articol afisat de 3280 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(D. MURARU, G. MUNTEANU)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective