Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Eveniment cultural 14 Martie 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Aurelian-Octav Popa ºi clarinetul sãu... fericit

Aurelian-Octav Popa �i clarinetul s�u... fericit

Vineri seara, �n sala Teatrului Tineretului din Piatra Neam�, s-a petrecut un nou act artistic din cadrul Stagiunii simfonice pietrene organizate de Consiliul Jude�ean Neam�, Prim�ria municipiului �i Centrul pentru Cultur� �i Arte „Carmen Saeculare“, �n colaborare cu Filarmonica de Stat „Mihail Jora“ din Bac�u. Protagonistul acestui concert a fost binecunoscutul clarinetist Aurelian-Octav Popa.
Ne�ndoios, Concertul �n La major pentru clarinet �i orchestr� de Wolfgang Amadeus Mozart reprezint� una din cele mai frumoase pagini scrise pentru acest instrument.
Terminat la 28 septembrie 1791, cu pu�in timp �naintea mor�ii compozitorului, �i dedicat unui celebru virtuoz al instrumentului, Anton Stadler, concertul a �mbog��it literatura concertant� a clasicismului cu o partitur� ale c�rei virtu�i s�nt etalate cu o genial� elocven��.
Acompaniat de un ansamblu orchestral alc�tuit din partidele forma�iei de coarde, c�rora li se adaug� dou� flaute, dou� fagoturi �i doi corni, instrumentul solist, cu timbrul dulce �i expresiv �i cu nelipsitele pasaje de virtuozitate, rivalizeaz� �n elocven�� cu plasticitatea sonor� a orchestrei.
Melodicitatea primei teme a Allegro-ului, expus� amplu de ansamblu este augmentat� inspirat de instrumentul solist �i legat�, prin fine �i subtile procedee specifice genialit��ii mozartiene, de temele care-i succed firesc �i natural �n cadrul expozi�iei tematice. Alura dramatic� a dezvolt�rii se dizolv�, �n cele din urm�, �n reeditarea senin� a primei teme, concluzionat� printr-un str�lucitor dialog �ntre solo �i tutti.
Adagio-ul este cople�itor prin melodicitatea pregnant� �i, nu m� feresc s� o spun, constituie una dintre cele mai frumoase pagini muzicale scrise c�ndva.
Allegro-ul final, un rondo concertant, de fapt, este un superb dialog sonor, plin de fantezie, rezolvat luminos �i optimist.
De bun� seam�, pentru un clarinetist de talia lui Aurelian-Octav Popa, concertul mozartian constituie un punct de rezisten�� �n repertoriul permanent. Sonoritatea catifelat�, buna st�p�nire a registrelor, agilitatea �i tehnica irepro�abil�, dozarea corect� a respira�iei, ca �i dinamica surprinz�toare �n spa�iul at�t de vitregit la instrumentele de suflat al nuan�elor extreme, constituie, de mult� vreme, argumente ale interpret�rii sale.
Preludiul de Purcell sau partitura pentru clarinet solo de Bach, ca �i transcrip�ia lui Felix Motl a cunoscutei „Serenade“ de Franz Schubert nu au f�cut dec�t s� ne �nt�reasc� vechea convingere c� Aurelian-Octav Popa este un adev�rat maestru al acestui instrument.
�mi amintesc de lucrurile pe care mi le-a spus c�ndva: „Eu am ajuns la ni�te momente de-a dreptul admirabile �n ceea ce prive�te rela�ia cu instrumentul. S-au �nt�mplat cazuri �n care ie�eau �n relief momente de o concentrare mai mic�... �i m� g�ndeam la un pasaj din reexpozi�ie, c�nd eu nu ajunsesem �nc� acolo. Degetele au c�lcat pe pasajul din expozi�ie, unde se aflau, �i m-au dus �ntr-acolo, �n reexpozi�ie, �ntr-un mod firesc. �i au fost multe cazuri �n care g�ndirea cerebral� a fost contrazis� corect de g�ndirea mecanic�, s�-i spunem, a degeta�iei.“
Simfonia a III-a �n Fa major, op. 90, de Johannes Brahms a fost terminat� �n 1883, c�nd compozitorul �mplinea cincizeci de ani, iar Richard Wagner trecea �n nemurire.
Motivul ini�ial al primei p�r�i (Allegro con brio), - fa, la bemol, fa - constituie pretextul unei armoniz�ri bogate, diverse �i extrem de elaborate puse �n slujba unei puternice tensiuni dramatice, care, pe alocuri, ia forma unui tensionat conflict sonor.
Rigoarea p�r�ii a doua (Andante) echilibreaz� spa�iul expresiv al lucr�rii, iar liedul simplu pe care se construie�te melodica p�r�ii a treia (Poco allegretto), �n do minor, contureaz� una din cele mai frumoase pagini lirice din crea�ia brahmsian�.
Allegro-ul final, readuce atmosfera dramatic� a primei p�r�i �n tonalitatea fa minor, pentru ca abia �n ultimele m�suri concluzive din final s� se stabilizeze simetric �n omonima major�.
Eroica brahmsian�, cum mai este supranumit� Simfonia �n Fa major, constituie o provocare pentru orice dirijor care se respect�. Ei bine, de aceast� dat�, �n ciuda nenum�ratelor sale experien�e �n calitate de �ef de orchestr� (s� amintim numai stagiul de peste un deceniu la pupitrul Filarmonicii „Marea Neagr�“ din Constan�a, precum �i perfec�ionarea cu acea legend� a dirijatului care a fost Sergiu Celibidache), dirijorul Aurelian-Octav Popa s-a v�zut, nu de pu�ine ori, dep�it de situa�ie �i nevoit s� reac�ioneze conjunctural. Construc�ia pe care �i-a propus-o s-a dovedit a fi fragil� �i destul de complicat� pentru a putea fi viabil�, lucru ce a influen�at negativ coeren�a ansamblului. Dificila parte �nt�i a fost departe de a atinge culmile dramatismului pe care partitura �l de�ine intrinsec, iar celebra, arhicunoscuta �i melodioasa parte a treia, interpretat� �ntr-un tempo pripit, nu a l�sat s� transpar� frumuse�ea liniei melodice �i amploarea respira�iei. Ca s� nu mai vorbim de finalul obosit, crispat �i epuizat de tensiunea travaliului presupus de efortul de a controla o partitur� complex� �i extrem de expresiv�.
Urm�torul concert din cadrul stagiunii simfonice pietrene va avea loc vineri, 14 aprilie 2006, c�nd, �n compania Orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „Mihail Jora“ din Bac�u, dirijat� de Valentin Doni, va concerta violonista Cristina Angelescu, �ntr-un Festival Ceaikovski �n cadrul c�ruia vom putea asculta Concertul pentru vioar� �i orchestr� �i Simfonia a IV-a �n Fa minor.

Articol afisat de 2549 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Interna�ionale
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective