POTOLITI „INDIENII“!
• �n cartierul Speranta civilizatia nu reuseste s� p�trund� • etnicii s�nt cei care fac legea �n zon�, �n ciuda tuturor eforturilor autorit�tilor si a cet�tenilor care locuiesc acolo • oamenii spun c� parte din cei din cartier s�nt mai r�i ca termitele, distrug�nd absolut tot • a trage cu caii acoperisul de tabl� de pe o cl�dire cu trei - patru etaje nu e nimic iesit din comun • prim�ria vrea s� monteze camere de luat vederi si fortele de ordine s� patruleze non-stop • Speranta pare a fi numele predestinat dat unui cartier �n care oamenii nu au dec�t posibilitatea s� spere c� le va fi mai bine. �n Speranta e alt� lume, o lume �n care civilizatia ajunge greu, chiar dac� s�nt oameni care si-ar dori s� se bucure de un trai aliniat mileniuliui trei, oameni care ar vrea s� simt� c� tr�iesc liber, c� au copiii �n sigurant� si proprietatea neviolat�. Din p�cate, �n Speranta se tr�ieste dup� o lege a junglei, �n care te temi s� scoti nasul din cas� dup� l�sarea �ntunericului, te temi pentru siguranta copilului, chiar dac� e l�sat s� se joace sub geamul locuintei, te temi c� nu vei mai g�si masina pe patru roti sau patul �n dormitor, dac� lipsesti o vreme. S�tui de acest tratament, zeci de oameni de bun� credint� din Speranta au f�cut c�rare la Prim�ria Piatra Neamt, cer�nd ajutorul autorit�tilor, pentru a sc�pa de agresivitatea etnicilor care le am�r�sc zilele. Pentru a vedea cum stau lucrurile la fata locului si ce se poate face spre binele reclamantilor, miercuri dup�-amiaz�, �n zon� a descins viceprimarul Monica Anton, �nsotit� de c�tiva sefi de institutii care au atributii �n asigurarea ordinii si linistii publice. Dup� circa o or� de discutii, autorit�tile au stabilit c�teva m�suri pentru ca normalitatea s� se instaureze si aici. Ce va fi urmeaz� s� afl�m �ntr-un viitor nu prea �ndep�rtat.
Si r�i, si multi
De cum pui piciorul �n cartierul Speranta parc� intri �n alt� lume. Una �n care reguli de civilizatie nu prea exist�, una �n care omul �n uniform� nu prea are curaj s� �si exercite sarcinile de serviciu, una �n care copiii s�nt �nv�tati de mici s� lupte pentru existent�, iar p�rintii tr�iesc cu frica �n s�n c� micutilor li s-ar putea �nt�mpla ceva r�u sau c� �n orice moment casa le poate fi distrus�. Acolo e o lume total separat� de cea �n care tr�iesc oamenii obisnuiti cu traiul la oras sau cu cel dintr-un sat linistit. E lumea �n care se tem unii de altii, se privesc cu dusm�nie si se v�d de dup� garduri. Si c�ndva a existat un gard care delimita cl�dirile pe care le-a dat �n functiune prim�ria pietrean� pentru persoanele f�r� locuint� pe o suprafat� pe care etnicii si-au ridicat cosmelii din cartoane si chirpici si pe care se afl� halele pe care tot autorit�tile le-au pus la dispozitia lor, pentru c� trebuie s� li se asigure un acoperis deasupra capului. Cum �ns� gardul �nalt de aproape trei metri e numai bun de dus la fier vechi, unii „locatari“ n-au stat mult pe g�nduri si l-au t�iat. Asa si-au f�cut loc s� intre cu caii si c�rutele pe str�dutele �nguste dintre vile si blocuri, spre disperarea rom�nilor care se tem s� parcheze masinile pe locurile inscriptionate ori s� lase copiii s� se plimbe prin cartier. „E ca �n jungl� aici. Degeaba ne chinuim noi s� p�str�m c�t de c�t cur�tenia, s� nu distrugem bunurile publice, c� vin tiganii si rad tot! Si la tot acest disconfort se adaug� imaginile de cosmar pe care ni le ofer� - mald�re de mizerie, constructii distruse, cai la un loc un oamenii, gunoi adunat cu s�pt�m�nile, copii despuiati, betii, b�t�i! Vin peste noi si iau rufele puse la uscat. Stai si te uiti cum �ti iau lucrurile de pe fr�nghie si te temi s� intervii, c� �ti dau �n cap. S-a �nt�mplat s� fim amenintati c� vom pl�ti dac� sesiz�m politia sau ne pl�ngem pe undeva si asa a fost... Au urm�rit oamenii pe unde stau si le-au stricat masina �n parcare, le-au spart geamurile, le-au speriat sau b�tut copiii. Cum s� tr�iesti civilizat �n asa conditii?“. Acesta a fost o mic� parte din discursul unuia dintre cet�tenii care s-au pl�ns viceprimarului Monica Anton.
O coabitare de succes
Si �n timp ce unii �si prezentau ofurile �n fata autorit�tii locale, �n jur se adunase lumea ca la urs. Unii interesati s� �si apere interesele si s� intervin� pentru a sc�pa de cei care fac probleme, iar altii veniti doar c� s� afle nout�tile. Lume de tot felul. C�tiva rom�ni care ar�tau a avea o preg�tire prin discursurile lor, erau un fel de lideri ai grupului de „asupriti“. Printre ei se plimbau c�teva dintre tinerele care anii trecuti �si f�ceau veacul prin fata magazinului Orion. Nu le lipseau vopselele din p�rul ars de cosmetice si soare si prins neglijent cu c�te un elastic viu colorat, ori unghiile vopsite pe la �nceput de var�, pe care mai r�m�sese c�te o pat� de culoare. Si, �ntr-o coabitare perfect� d�deau voiosi din coad� c�inii de apartament. O c�telus�, cam de m�rimea unei m�te bine crescute, lingea ori mirosea pe la picioare luma adunat�. Niste t�te lungi ar�tau c� de cur�nd devenise mam�, iar st�p�na ei, extrem de m�ndr� de exemplar, �mbr�tisa cu foc si pupa pe bot „o nepoat�“ a c�telei, spun�nd c� ambele s�nt vaccinate si c� nu e cazul s� se team� cineva de ele.
Au tras acoperisul de pe cl�dire cu calul
Povestile spuse de oamenii s�tui de cele �ndurate din partea unor etnici par a fi din c�rti, dar pentru a-si demonstra realismul, localnicii din Speranta arat� cu degetul locul de desf�surare a faptelor. Au ar�tat acoperisul unei hale ce a fost t�iat la propriu si tras cu calul de la �n�ltime, dup� care a fost dus la fier vechi. Despre restul p�rtilor metalice din zon� nici nu s-a pus vorba c�ci le-au luat f�r� nici o retinere, ca si cum ar fi fost ale lor de c�nd lumea. Nici burlanele fixate la marginea acoperisurilor si care aveau menirea de a colecta apa de ploaie si din topirea z�pezii n-au sc�pat de flexul tiganilor. Desi pare de r�s, un locatar a povestit c� a v�zut cu ochii lui cum un individ t�ia burlanul si s-a temut s� intervin�, pentru c� s-a g�ndit c� ori �i sparge masina, ori intr� peste el �n cas�. Acum, cei de la Locativ Serv se chinuie s� �nlocuiasc� burlanele lips�, pentru c� atunci c�nd plou�, apa curge pe peretii exteriori la �nt�mplare si se scurge chiar �n casele oamenilor. „S� se fac� domnule garduri �nalte din beton, ca la Baia Mare, s� sc�p�m de dracii �stia! Nu se mai poate cu ei! Nu poti sta linistit �n cas�, c� url�, se bat, fur�, m�n� caii, vine politia... parc� s�ntem �n filme. S� �i pun� �n tarc si s� �i separe de lumea civilizat�! Li se fac toate mofurile, li se dau locuinte, ajutoare sociale, si ei nenorocesc lumea. Fac copii cu nemiluita si �i trimit la furat prin casele oamenilor. Noaptea te temi s� iesi afar� din cas� ori s� vii mai t�rziu din oras, c� �ti ies �n cale“, a spus un alt cet�tean. �n tot acest timp, c�nd viceprimarului Monica Anton i se prezenta scena sumbr� pe care se desf�soar� viata din Speranta, pe sc�rile de la intrarea unui bloc, o femeie croseta cu spor. Parc� �mp�cat� cu soarta si s�tul� s� tot apeleze la autorit�ti, �si vedea de firul ei din care se n�steau forme deosebite. Al�turi, dup� sc�ndurele ce delimitau un balcon, un pui de m�t� se juca zglobiu cu o floare de cactus ce st�tea at�rnat� de frunza ei, parc� f�c�ndu-le �n ciud� locatarilor cu voiosenia lui si traiul fericit de care se bucura. Dar ce a s�rit �n ochi a fost balconul ferecat cu gratii, asemeni geamurilor locuintei. Si analiz�nd arhitectura zonei aveam s� constat�m c� toate geamurile de la parter si nu numai s�nt asigurate cu gratii care s� nu permit� invazia „indienilor“, cum li se spune unora din cartier.
Autorit�tile promit unele m�suri de sigurant�, �ntr-o lun�
Dup� ce a v�zut cu proprii ochi cum stau lucrurile �n Speranta, viceprimarul Monica Anton a precizat c� treaba nu mai poate fi l�sat� asa. Ea a promis c� cel mult o lun� de zile �n cartier se va asigura paz� non-stop, urm�nd a se �nfiinta si o gheret� la limita dintre zona cu locuinte ale rom�nilor si cea st�p�nit� de cei cu probleme. �n sprijinul politistilor locali vor veni politisti de la municipiu si jandarmi, astfel c� patrularea va fi la orice or� din zi si din noapte. De asemenea, vor fi montate camere de luat vederi, cu care s� se supravegheze cartierul si se va repara gardul care a fost t�iat. Dup� aceste m�suri, zecile de familii care desi au primit repartitie �n zon� au l�sat locuintele si stau cu chirie �n Piatra Neamt, ar avea un motiv s� se �ntoarc� „acas�“, sper�nd c� �n Speranta le va fi mai bine.
|