Vraja Ceahl�ului - o zi pe muntele sf�nt
• un periplu de o zi �n masiv a fost o experient� de neuitat • la cabana Dochia, Gabriela Luca Lungu, o t�n�r� licentiat� �n Relatii publice si comunicare, ne-a explicat c�te ceva din ceea ce �nseamn� s� fii cabanier • „Eu s�nt de loc din Voronet. Ne-am cunoscut din facultate, iar de c�s�torit ne-am c�s�torit, nu demult, aici. Mi-am urmat alesul inimii, care este din comuna Ceahl�u“, a detaliat bucovineanca despre cum a ajuns s� locuiasc� si s� tr�iasc� pe cresta muntelui • „Nu-i greu, dar nici usor. Ne-am �nv�tat cu muntele ca tiganu�' cu sc�nteia“, ne-a spus Costin Dan Miron, seful Statiei Meteo Toaca, despre cum e viata pe munte • „Merit� s� urcati �n masiv. M�ria Sa Ceahl�ul este o gazd� des�v�rsit�, dar s� nu-l sup�rati“, ne-a zis rangerul Constantin Andras, cel ce ne-a fost ghid • Ceahl�ul, muntele moldav, ce concureaz� cu Olimpul, Pindul sau Peleasul, considerat muntele sacru al rom�nilor, despre care se spune c� �n zilele senine ar putea fi admirat de la gurile Dun�rii, este unul dintre st�lpii spiritualit�tii str�vechi si locul de pelerinaj turistic �ntru �nc�rcarea trupului si sufletului cu tot ceea ce presupune taina acestui miracol natural. Nu �nt�mpl�tor, anual, Ceahl�ul este c�lcat de zeci de mii de iubitori ai muntelui, num�rul record al unei zile fiind pe 6 august, de Schimbarea la Fat�, c�nd sacralitatea, conform calendarului religiei ortodoxe, �mbrac� forma hramului dedicat �ndumnezeirii naturii. Atrasi de vraja locului, dornici de escaladare si curiosi de a vedea ce se mai petrece �n v�rf de munte, am suit si noi, cu c�teva zile �n urm�, pe platoul Dochiei si chiar ceva mai sus, spre v�rful Toaca, f�r� a ocoli �ns� l�casul de cult ctitorit nu demult pe creasta masivului. La un loc, ghid si gazd� avea s� ne fie Constantin Andras, un muntean sadea devenit, conform uzantelor, ranger, un fel de p�stor al linistii, ordinei si comport�rii civilizate a omului �n Olimpul Moldovei, pentru c� nu trebuie uitat c�, �nc� de la primul pas pe munte aveam s� p�trundem de fapt �n Parcul National Ceahl�u, loc protejat prin lege �n a fi p�strat cu sfintenie asa cum ni l-a d�ruit natura.
Veniti pe munte!
„�n primul r�nd, vreau s� v� spun un bun venit �n Parcul National Ceahl�u, iar prin intermediul dumneavoastr� s� adresez o invitatie de suflet tuturor celor ce iubesc muntele, pentru a-si face timp s� z�boveasc� si-n aceast� var� m�car pentru c�teva clipe �n Masivul Ceahl�u, muntele nostru plin de sacralitate si cu un patrimoniu natural deosebit de valoros din punct de vedere geografic, cultural si spiritual. La acestea, musai s� mai adaug si cele ce presupun ecosistemul zonei, flora si fauna deosebit de bogate ale Ceahl�ului, care �mpreun� compun un adev�rat colt de rai al Carpatilor Orientali“, au fost vorbele gazdei pe care ni le-a adresat la St�nile, �nainte de a porni la drum spre cabana Dochia, prima tint� a urcusului nostru. Molcom, cu pas domol si aliura unui Sfarm�-Piatr� ori Str�mb�-Lemne, ghidul avea s� ne conduc� spre �naltul muntelui. Am tinut anevoie pasul cu omul si nu dup� mult� vreme cerul avea s� ni se arate curat ca lacrima, iar sub el, verdele crud al platoului. Ne tragem sufletul si dup� �nc� ceva timp de mers agale am ajuns si la Dochia. Acolo, larma unor grupuri de copii, ce suiser� muntele condusi de profesori �ntru cunoasterea �ndeaproape a celor aflate din c�rti despre semetia si simbolistica Ceahl�ului, avea s� ne trezeasc� din visare.
La taifas cu gazda din... Voronet
De altfel numai bine, pentru c� rostul nostru �n escaladarea �n�ltimilor era surprinderea realit�tii turistice �ntr-o zi obisnuit� de var�. „S�ntem prinsi �ntr-un proiect de cercetare si valorificare a ceea ce �nseamn� muntele din punct de vedere al legendelor“, ne-a spus unul dintre scolarii prezenti la cabana Dochia, copii ce imediat aveau s-o ia la s�n�toasa, �ntru asa-zisa �nt�lnire cu legenda muntelui. Ne simtim si noi atrasi de oarece miraj izvor�t din leged�, dar cum foamea ne d�dea ghes, c� doar f�cusem niscai efort, am purces spre interiorul cabanei. Am fost �nt�mpinati de gospodina locului, o t�n�r� frumoas� despre care aveam s� afl�m c� adusese �n Ceahl�u prin simpla-i prezent� ceva din albastrul de Voronet si din spiritualitatea Bucovinei. Pe deasupra, Gabriela Luca Lungu, c�ci despre ea este vorba, era si licentiat� �n Relatii publice si comunicare, un lucru mai rar �nt�lnit �n astfel de cazuri. Asadar, blazon cu acte-n regul�, iar dac� mai ad�ug�m si faptul c� sotul, cabanierul sef Vasile Luca Lungu absolvise Teologia, se cheam� c� aveam de-a face cu niste gazde de tinut�. Sorbind dintr-un ceai intr�m �n vorb� cu t�n�ra gazd�. „Eu s�nt de loc din Voronet. Ne-am cunoscut din facultate, iar de c�s�torit ne-am c�s�torit, nu demult, aici. Mi-am urmat alesul inimii, care este din comuna Ceahl�u. Mai �nt�i am lucrat la hotelul Bistrita, din Dur�u, apoi am preluat cabana F�nt�nele si conjuctural am fost rugati s� prelu�m pentru un timp mai scurt Dochia. Si uite-asa am r�mas aici. Avem aproape doi ani de c�nd administr�m aceast� caban�. Ne place si ne-am acomodat cu zona, dar si cu turistii. �n acest� perioad� am �mbun�t�tit relatiile cu grupurile organizate de turisti si am adaptat oferta turistic� la cererea acestora cu scopul de a asigura o cursivitate �n acest demers al relation�rii si dezvolt�rii turismului �n zon�“, ne-a declarat Gabriela.
Aprovizionare cu calul
Si dac� a fost adus� vorba despre ofert�, am intrat �n detalii. „Cazarea la Dochia presupune trei camere pentru dou� persoane, cu b�i proprii, trei camere de patru persoane, tot cu b�i proprii si camerele de 7, 14, respectiv 17 persoane, cu baie comun� si dus. C�t priveste meniul, acesta este diversificat, cu cinci feluri de ciorbe, gr�tare - ceaf�, cotlet, piept de pui, pulpe dezosate - tochitur�, p�str�v, pui cu sm�nt�n� si m�m�ligut�, la grupuri merg�nd pe ceea ce ne cer“, a spus gospodina, care cu amabilitatea-i de bucovinean� ne-a invitat �n buc�t�rie pentru a ne prezenta „atelierul“ de lucru si una din t�vile cu p�inea de cas� abia scoas� din cuptor. Afl�m c� o caban� de munte, precum Dochia, este musai s� fie administrat� de doi oameni. Unul asigur� permanenta si altul face aprovizionarea. „Sotul a cobor�t cu treburi la oras“, ne spune cabaniera, care a iesit s� �nt�mpine un transport de marf�. Acesta �nsemna aproximativ 150 de kilograme de �nc�rc�tur� suportat� de spatele unui cal si doi munteni tineri priceputi �n a m�nui animalul. „�sta-i al doilea transport pe ziua de azi. Mai avem unul si gata. Am adus doi saci cu zah�r, o cutie cu vopsea si alte m�runtisuri, �n total vreo sut� cincizeci de kile“, ne-a spus Dumitrel Bic�janu, iar tovar�sul s�u de c�r�usie a ad�ugat. „�i greu da�' dac� timpu-i bun ne facem treaba cum se cade. Pentru iarn� aprovizionarea se face de toamna, urm�nd ca unele m�runtisuri s� fie c�rate cu spatele“.
„Ne-am �nv�tat cu muntele ca tiganu�' cu sc�nteia“
Periplul nostru pe creasta muntelui a continuat cu un minut z�bav� la bisericuta Schimbarea la Fat�, pentru o scurt� �nchin�ciune, lu�nd apoi calea spre Statia Meteo Toaca, c�ci nu puteam s� trecem prin zon� f�r� s� d�m binete oamenilor „cocotati“ �n v�rf de Ceahl�u, ce afl� primii ce si cum cu starea vremii. Printre fulgere si tr�snete, dar si-o „p�dure“ de antene, meteorologii, fiindc� despre ei este vorba, prin natura meseriei lor, �nregistreaz� ceas de ceas temperatura, cantitatea de precipitatii, vizibilitatea, nivelul radioactivit�tii din atmosfer� si alte fenomene, pentru ca, mai apoi, valorile acestora s� ajung� la urechile tuturor. „A fost o prim�var� mai ploioas� ce-i drept, dar nu mai dificil� ca alt�dat�. Faptul c� vremea s-a schimbat, �n cursul aceleasi zile trec�nd usor de la o stare la alta, a f�cut s� privim lucrurile cu mai mult� atentie. Observatorul din care monitoriz�m fenomenele este si el supus unor riscuri. Nu-i p�zit sut� la sut�. Forta naturii n-o poate sti nimeni, p�n� la urm�. Ca urmare a tr�snetelor, p�n� prin �'99 ni se pr�jea mereu aparatura. Dar, de c�nd a venit Romtelecomul si si-a instalat aici antena, s-a realizat o �mp�m�ntare foarte serioas� si nu prea mai avem probleme. Acum, v�rful Toaca este legat la nulul p�m�ntului printr-o centur� metalic� fixat� pe un beton bun conduc�tor de electricitate“, ne-a spus unul dintre meteorologi, fapt confirmat mai apoi si de c�tre Costin Dan Miron, seful Statiei Meteo Toaca. „Nu-i greu, dar nici usor. Ne-am �nv�tat cu muntele ca tiganu�' cu sc�nteia. Pentru noi, bucuria �nseamn� sentimentul m�retiei creat de �n�ltimea de la care privim lumea din jur. C�t priveste prim�vara aceasta, a fost una obisnuit�, �ns� cu ceva mai multe capricii“.
O experient� ce trebuie repetat�
Modestie si curaj. Asa am defini noi vorbele meteorologilor din Ceahl�u de care ne-am desp�rtit arunc�ndu-ne reciproc c�te un z�mbet si c�te o vorb� de bun r�mas spus� din suflet. Si cum �ntotdeauna timpul este cel care-ti d� ghes, luati cu treaba si vr�jiti de tainele muntelui, nici n-am observat c� soarele o apucase de multisor spre orizont. Se impunea s-o lu�m agale spre cas�. Nu �ns� �nainte de a concluziona. O zi frumoas� de var�, o plimbare pe munte, discutii cu gospodarii locului, fie ei �n ale turismului, ortodoxiei sau meteorologiei si tolba �nc�rcat� cu multe informatii privind secretele locurilor prin care am purces. Toate �nt�mplate sub aripa ocrotitoare a lui Constantin Andras, ranger �n Parcul National Ceahl�u, un bun cunosc�tor al muntelui. Referitor la afluenta turistic�, a fost o zi ceva mai sl�but�. Toti cei implicati �ns� s�nt optimisti. Asteapt� �ntrarea lumii �n vacanta de var�, care st� s� bat� la us�. „Merit� s� urcati �n masiv. M�ria Sa Ceahl�ul este o gazd� des�v�rsit�, dar s� nu-l sup�rati“, a spus la desp�rtire rangerul Andras. Si, desi nu i-am spus-o rangerului, mi-am propus �n g�nd s� mai urc pe munte, poate chiar vara asta, pentru c� nu am nimic de pierdut. Ci doar de c�stigat.
|