 Satul de granit
• un reporter al „Monitorului“ a vizitat „satul de granit“, Cos�u�i, din Republica Modova • din piatra de aici a fost construit� Biserica Trei Ierarhi, dar �i Arcul de Triumf • Cos�u�i sau „satul de granit“, a�a cum a fost poreclit de turi�ti, reprezint� una dintre cele mai importante atrac�ii turistice ale Republicii Moldova. Pentru drume�ul avid de cunoa�tere �i pasionat de tot ce este frumos, localitatea cioplitorilor �n piatr� reprezint� un loc unde curgerea timpului a fost �ntrerupt�, �n urm� cu sute de ani, atunci c�nd s-au descoperit z�c�mintele de gresie, calcar �i, cel mai important, granit. Odat� cu primele lovituri, st�ngace, de dalt�, �n piatra dur�, oamenii locului au l�sat balt� alte preocup�ri �i s-au transformat �n adev�ra�i „zei“ care, cu un har deosebit, unic �n toat� Moldova, �nsufle�esc blocurile reci care vin din cariere. Cei care se �ncumet� s� ajung� �n comuna de la poalele ora�ului Soroca vor r�m�nd uimi�i de via�a care li se va desf�ura �nainta ochilor. Vor vedea c� tot ceea ce �i va �nconjura este f�urit din cea mai dur� roc�, iar a�a-zisa s�r�cie, idee care circul� prin Rom�nia, este doar o poveste. Aventura povestirii despre cel mai �nsemnat monument natural al zonei de la malul Nistrului �ncepe pe timpul lui Petru Rare�. Istoricii au c�zut de acord c�, �n acea epoc�, domnitorul a folosit piatra de calcar pentru reconstruc�ia Cet��ii Soroca. Neav�nd me�teri, a fost obligat s� aduc� me�te�ugari din Ardeal, t�rgul Bistri�ei �i din Moldova lui �tefan cel Mare. Cioplitorii �i-au stabilit casele l�ng� z�c�mintele de piatr� din bazinul Nistrului, iar urma�ilor z�misli�i pe acele meleaguri le-au transmis secretul „�nvierii“ granitului. �n prezent, comuna Cos�u�i se m�ndre�te cu me�terii populari locali, unici �n lume, care duc pe mai departe tradi�ia veche �i care, prin operele de art� pe care le-au realizat, au scris pagini minunate �n istoria Republicii Moldova. Etapele pe care le str�bate un bloc brut de piatr�, �nainte de a ajunge o „bijuterie“ pot fi urm�rite de to�i cei care ajung �n sat, dar secretul m�nuirii uneltelor �i a fason�rii granitului le cunosc doar cioplitorii. �nc� de la intrarea �n localitate, pe drumul dinspre Soroca, de o parte �i de alta a �oselei zac, aproape p�r�site �n iarb�, imense blocuri din piatr�, care �i a�teapt�, t�cute, soarta, aceea de a da na�tere unui monument arhitectonic sau funerar. Pe sc�unele sau chiar pe bucata de lucru, ucenicii lovesc, cu putere, cu ciocane grele, �n d�l�ile speciale, de o�el, sub supravegherea me�terilor. A�chiile de piatr� sar �n toate p�r�ile, dar, chiar dac� privitorul st� c�teva ore, tot nu �ntrez�re�te imaginea final�. Schi�a se afl� doar �n capul lucr�torului, de aceea transformarea unei roci dure, �ntr-un contur divin, reprezint� un adev�rat miracol. Me�terii prelucreaz� piatra, astfel �nc�t fiecare bucat� poate c�p�ta diverse forme originale, de la r�stigniri cu chip de �ngeri, pietre de morm�nt sobre, p�n� la obiecte „umane“: mese, decora�iuni ale caselor sau statuete pa�nice. Cioplitorii au povestit c� blocuile de granit s�nt dislocate din cariera de la marginea satului, de pe malul Nistrului, cu ajutorul dinamitei. �n trecut, aceast� opera�ie a fost f�cut� cu ajutorul penelor de lemn, udate cu ap�, ce se introduceau �n fisurile f�cute �n st�nc�, dup� care unealta era �nc�lzit� la un foc de lemne �i udat�, continuu, cu ap�. Din exploata�ie, materia prim� este �nc�rcat� �n camioane �i adus� la locul unde este modelat� cu lovituri de ciocan �i dalt�. Din piatra de Cos�u�i au fost ridicate numeroase edificii care au rezistat peste timp, aproape nealterate. Este vorba de celebra Cetate din Soroca, Biserica Sf�nta Teodora din Chi�in�u, Biserica „Trei Ierarhi“ din Ia�i, Arcul de Triumf din Pia�a Marii Adun�ri Na�ionale, precum �i multe alte construc�ii particulare, dar la fel de frumoase. Buc��ile de granit, modelate de d�l�ile me�terilor, care reflect� m�re�ia sufletului �i credin�a omeneasc�, au stat la temelia unui alt a�ez�m�nt pitoresc, din comuna cioplitorilor. Este vorba de M�n�stirea Cos�u�i, care, de-a lungul veacurilor, a fost un izvor de lumin� sufleteasc�. L�ca�ul de c�lug�ri a fost distrus de mai multe ori, de invaziile turcilor, �i reconstruit prin grija enoria�ilor. A�ezarea actual� a fost ridicat� �n secolul trecut, pe versantul opus al dealului unde fusese construc�ia ini�ial�. �ntr-o mic� incint� de piatr�, exist� un izvor cu ap� mineral�, a c�rui putere de t�m�duire este cunoscut� chiar �i peste hotare. Se spune c� to�i cei care se spal� pe ochi cu aceast� licoare sfin�it� a p�m�ntului, fie �i redob�ndeau vederea, fie c�p�tau o acuitate vizual� uimitoare. P�n� la urm�, locul mirific al „vr�jitorilor“ pietrei este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice, iar me�terii locali s�nt cunoscu�i peste „��ri �i m�ri“.
FOTO: Blocurile de granit a�teapt� dalta pietrarilor
|
Autentificare
