V�n�torii au �i obliga�ii!

Proiectul legii protec�iei fondului cinegetic �i a v�n�torii vizeaz� armonizarea legisla�iei din �ara noastr� cu cea comunitar�, reglementarea noilor raporturi juridice dintre proprietarii de terenuri �i gestion�rii fondurilor de v�n�toare, dar, �n acela�i timp, protejarea factorilor de mediu �i a faunei cinegetice.
De�i nu practic v�n�toarea, pot spune c�, �n jude�ul Neam�, exist� o puternic� asocia�ie a v�n�torilor �i un foarte bun fond cinegetic care trebuie conservat �i exploatat cu grij�. Din p�cate, la nivel na�ional, s�nt multe asocia�ii private de v�n�toare care nu urm�resc dec�t profitul material �i care gestioneaz� dup� bunul lor plac fondul de v�n�toare, ignor�nd prevederile legale. De aceea, a� dori ca legea ce va fi adoptat� s� fie una a v�n�torii ca activitate de recreere �i ca indicator al nivelului de civiliza�ie, �i nu una care creaz� avantaje doar pentru un grup restr�ns de persoane, �n spe�� v�n�torilor.
Pentru o mai bun� cunoa�tere a fondului acestei prevederi, am studiat unele dintre legile cinegetice din ��rile Uniunii Europene �i am re�inut urm�toarele aspecte:
�n majoritatea statelor, �n conformitate cu legea, v�natul nu are proprietar, excep�ie f�c�nd Grecia �i Irlanda, unde v�natul este proprietatea statului. �n Belgia, beneficiarul primar al dreptului de v�n�toare este proprietarul p�m�ntului, care poate arenda acest drept unei persoane fizice sau unor asocia�ii.
�n Marea Britanie, este interzis� folosirea capcanelor �i plaselor de v�n�toare, cu excep�ia cazurilor de capturare a animalelor �n scopul cercet�rii �tiin�ifice. Pentru pagubele produse de c�tre v�nat, cel r�spunz�tor este proprietarul p�m�ntului, iar desp�gubirea se face pe cale legal�.
�n Fran�a, persoana care arendeaz� un teren poate v�na acolo cu aprobarea proprietarilor, dar nu poate transmite altcuiva acest drept. �n unele zone, micii proprietari, de�in�tori ai unor suprafe�e de 20-40 ha, s�nt obliga�i s� cedeze drepturile de v�n�toare organiza�iei v�n�tore�ti locale, devenind, �n mod automat, membri ai acestor asocia�ii. Arendarea terenurilor proprietate privat� se face pe 6 ani, iar a celor publice - pe 12 ani.
�n Grecia, pe durata unei zile, v�n�torii pot v�na un num�r stabilit de animale, dar, anual sau bianual, se regleaz� �i durata sezonului de v�n�toare.
�n Olanda, dreptul de v�n�toare apar�ine Ministerului Agriculturii, P�durilor �i Dezvolt�rii Rurale, iar durata arend�rii este de 6 ani.
�n Irlanda, se consider� c� orice animal s�lbatic (b�tina�, migrator, inclusiv p�s�rile, puii �i cuiburile) se afl� sub protec�ie. Dreptul de v�n�toare apar�ine statului, iar arendarea sau �nchirierea terenurilor se face prin licita�ie public�.

„Peste 70% din fondul de vďż˝nďż˝toare a fost distrus ca urmare a nepriceperii, a lďż˝comiei, a abuzurilor“

Am f�cut aceast� trecere �n revist� dorind s� subliniez responsabilitatea pe care o presupune adoptarea unei legi a v�natului �i a protej�rii fondului cinegetic, dar �i pentru a sugera unele elemente ce pot fi adaptate �i armonizate cu reglement�rile din �ara noastr�. Consider c� principalele aspecte de care trebuie s� se �in� seama, �n elaborarea acestei legi, s�nt urm�toarele: dreptul de proprietate a v�natului, dreptul la v�n�toare, gestionarea fondului cinegetic, autoritatea de coordonare �i control �n ceea ce prive�te reglementarea dreptului la v�n�toare, condi�iile de drept al exercit�rii v�n�torii, normele privind de�inerea armelor, leg�tura dintre v�n�toare �i alte domenii, evaluarea �i compensarea pagubelor produse de c�tre v�nat.
Rom�nia de�ine cea mai bogat� biodiversitate faunistic� din Europa, conservat� destul de bine prin legile anterioare, iar veniturile ob�inute prin valorificarea ei nu s�nt deloc neglijabile (aproximativ 6 milioane euro, �n 2005). Depinde de prevederile legale pe care le vom adopta pentru ca acest avantaj asupra altor state s� fie men�inut �i chiar �mbun�t��it. Avem �n jur de 60.000 de v�n�tori, se poate ajunge la 80.000-100.000, �n condi�iile �n care, �n Europa, s�nt aproape 7 milioane. Deosebirea const� �n faptul c�, �n ��rile europene, v�natul este protejat ca un bun de mare pre� �i exploatat cu grij�, iar, �n cea mai mare parte a timpului, v�n�torii ochesc talere �i nu orice fel de animal. E un exemplu de urmat pentru conservarea diversit��ii speciilor �i pentru a nu se ajunge la regrete t�rzii (vezi Elve�ia, unde lupii au ajuns exemplare extrem de rare).
�n ceea ce prive�te gestionarea faunei cinegetice, de�i au fost retrocedate suprafe�e mari de teren, pledez pentru de�inerea dreptului de proprietate public�, prev�zut �n Constitu�ia Rom�niei, altfel legea aceasta ar putea fi atacat� de c�tre orice cet��ean la Curtea Constitu�ional�. De asemenea, sus�in ideea c� ANVPS trebuie s� devin� asocia�ie de proprietari. Dac� vom defini �n termeni preci�i dreptul la v�n�toare, celelalte prevederi ale legii vor decurge �n mod firesc �i vor stabili cu claritate reglement�rile necesare.
De asemenea, va trebui s� stabilim exact raportul dintre proprietar �i gestionar, �in�nd seama de faptul c� peste 70% din fondul de v�n�toare, arendat pe 10 ani, a fost distrus ca urmare a nepriceperii, a l�comiei, a abuzurilor de tot felul. De aceea, propun ca statul s�-�i exercite controlul �i paza �i asupra gestionarilor priva�i, aplic�nd m�suri drastice �n cazul �nc�lc�rii legii.
Doresc s� ne implic�m cu responsabilitate �i seriozitate �n elaborarea acestei legi de care depinde echilibrul �n natur� �i, �n acela�i timp, s� r�spundem �n mod convenabil nevoilor �i solicit�rilor celor pasiona�i de v�n�toare.