Reabilitarea termic� - �ntre necesitate �i „afacere“
O stafie b�ntuie toate blocurile din Piatra Neam� sub forma unor tabele, pe care proprietarii de apartamente s�nt solicita�i s� le semneze �nspre binele lor. Unii le semneaz�, al�ii nu, unii se mai g�ndesc, al�ii nu au timp nici pentru asta.
Se discut� ceva despre „reabilitarea termic�“ a locuin�elor �i despre „mansardarea“ blocurilor respective, nimic concret, doar probleme de ordin general, care nu st�rnesc at�ta interes pe c�t reticen��. Prin lege, �n 2002 s-a declan�at �n Rom�nia un vast program de reabilitare termic� a cl�dirilor de locuit. �n mod special s�nt vizate blocurile de locuin�e. Este demonstrat c� 40% din energie se consum� �n locuin�e, iar din aceasta 20-40% se pierd f�r� nici o eficien�� prin pere�i, ferestre, plan�ee, instala�ii neconforme. Pierderile s�nt fantastice, costisitoare, iar dup� anii 2020 omenirea se va confrunta cu o ireversibil� criz� energetic�. Din aceast� cauz� programul na�ional de reabilitare termic� a cl�dirilor de locuit este o prioritate.
Reabilitarea termic� a cl�dirii �nseamn� izola�ii termice la pere�ii exteriori, la terase �i plan�ee, �nlocuirea geamurilor �i u�ilor exterioare, etan�area casei sc�rilor, remedierea �i izolarea instala�iilor termice, ridicarea performan�elor la centralele termice �i alte m�suri similare.
Programul de reabilitare termic� a locuin�elor este o ac�iune propus� prin OUG 174/2002 �i modificat� prin OUG187/2005, care a urm�rit mic�orarea efortului financiar al asocia�iilor de proprietari la o treime din costul total al reabilit�rii, restul fiind suportat din surse bugetare.
De�i costurile reabilit�rii termice pentru asocia�iile de proprietari s-au redus la o treime, se dovede�te c� marea majoritare a proprietarilor de apartamente nu le pot suporta nici �n aceste condi�ii.
Blocurile vechi s�nt cl�dirile care necesit� cele mai urgente �i mai costisitoare cheltuieli privind reabilitarea termic�, acestea av�nd prioritate �n programele na�ionale� preconizate. Dar majoritatea celor care locuiesc �n aceste blocuri s�nt pensionari, �omeri, oameni cu venituri modeste, care dovedesc c� �i plata �ntre�inerii curente este deseori peste puterile lor. �n aceste condi�ii programul na�ional de reabilitare termic� a locuin�elor, necesar �i generos, este sortit e�ecului din start, lucru dovedit de majoritatea prim�riilor care l-au demarat.
F�r� un sprijin substan�ial al acestor familii care locuiesc �n majoritatea blocurilor, programul de reabilitare termic� nu poate demara, fondurile bugetare alocate r�m�n�nd neutilizate.
Preocupat de aceast� problem�, am ini�iat cu un grup de deputa�i un proiect de lege pe care l-am depus cu al�i colegi la Parlament pe 9 martie, �n care am propus, printre alte facilit��i, crearea unui Fond de eficien�� energetic�.
Acest Fond este destinat s� acopere integral costurile de reabilitare termic� pentru proprietarii de apartamente cu venituri reduse sau s� acopere par�ial aceste costuri pentru proprietarii cu venituri medii.
Dac� acest proiect de lege nu este blocat de actualii guvernan�i, se poate dovedi c� este singura solu�ie capabil� de a declan�a �n mod real demarajul acestui program de reabilitare termic�.
„Ideea mansard�rii nu este nici pe departe vreo inova�ie“
Solu�ia propus� de Prim�ria municipiului este cu totul alta, aceea de a promite sprijin financiar asocia�iilor de proprietari, �n schimbul acceptului acestora de a permite construirea de mansarde pe terasele blocurilor.
Personal consider c� solu�ia mansard�rii blocurilor este benefic� pentru imaginea ora�ului �i se poate �ncadra cu succes �ntr-un program de „reabilitare estetic�“ a urbei.
Pe aceast� tem�, reprezentan�ii asocia�iilor de proprietari �ncearc� s� conving� lumea s� semneze ni�te tabele, c� s�nt de acord cu mansardarea, pentru c� numai �n acest mod se va putea „acoperi m�car o parte din costurile reabilit�rii termice“.
Proprietarilor de apartamente li se aduce la cuno�tin�� c� terasa superioar� reprezint� proprietatea indiviz�. Dar proprietatea indiviz� nu se limiteaz� la terasa blocului, aceasta se extinde �i la terenul de sub bloc, la toate spa�iile �i dot�rile de folosin�� comun�.
Semn�nd acceptul notarial de mansardare, se extinde dreptul de proprietate indiviz� �i pentru noii proprietari ai mansardelor, aceasta nelimit�ndu-se doar la terasa blocului.
Acest lucru trebuie s� li se aduc� la cuno�tin�� actualilor proprietari, pentru a �ti la ce renun�� �n realitate �i pentru ce, �n condi�ia c�nd accept� mansardarea blocului. Repet, mansardarea blocurilor �i zugr�virea fa�adelor ca reabilitare estetic�, al�turi de reabilitarea termic�, va asigura o cu totul alt� imagine ora�ului �i acest lucru ar trebui s� constituie prioritatea - priorit��ilor pentru edilii no�tri.
Ideea mansard�rii nu este nici pe departe vreo inova�ie. Prin anii 1992, fostul prefect �i mai t�rziu deputat, Alexandru �ibulc�, lansa public solu�ia pentru rezolvarea crizei de locuin�e.
�n aceast� perspectiv�, consider c� reabilitarea termic�, reabilitarea estetic� �i rezolvarea unor probleme locative s�nt solu�ii complementare, care pot fi rezolvate „la pachet“ cu eforturi financiare c�t mai mici pentru asocia�iile de proprietari �i pentru municipalitate.
Proiectul de lege pe care l-am �naintat dore�te s� asigure un sprijin mult mai eficient pentru demersurile prim�riei de a se achita de obliga�iile reabilit�rii termice, a reabilit�rii estetice �i a rezolv�rii crizei locative, dar �i un sprijin real pentru proprietarii - locatari, pe care aceste proiecte nu trebuie s�-i �mpov�reze.
Dac� proiectul devine lege, aceasta va avea �i un efect benefic asupra reticen�ei proprietarilor de a semna tabele de acceptare.
Reticen�a oamenilor este real� �i aceasta este indus� pe de o parte de lipsa de informa�ii complete �i pe de alt� parte de graba cu care se umbl� dup� str�ngerea de semn�turi. Fiecare bloc trebuie supus unei expertize minu�ioase, privind lucr�rile ce trebuiesc efectuate pentru reabilitarea termic�.
Dup� aceast� prim� etap� trebuie s� se evalueze costul total al lucr�rilor pe �ntreg blocul �i defalcat pe fiecare apartament, cost ce trebuie f�cut cunoscut asocia�iei �i fiec�rui proprietar.
Proprietarul trebuie s� �tie apoi c�t din cost suport� el �i c�t bugetul.
F�r� aceste date, este greu de crezut c� va exista �mbulzeal� la semnat tabele. Se zvone�te c� prin unele cartiere se str�ng semn�turi de la proprietarii de apartamente, acestora promi��ndu-li-se �n schimb o plat� de 2-4 euro pentru fiecare metru p�trat al apartamentului de�inut.
Dac� zvonul porne�te de la un fapt real, atunci la mijloc este vorba de o escrocherie �i aceasta trebuie s� fie blocat� imediat, indiferent cine este ini�iatorul.
|