Perspectiva
O sintez� a acestei s�pt�m�ni ar trebui s� fac� un sandwich-multistrat social politic, cu Traian B�sescu drept condiment plus un Patriciu asezonat cu Tender via pu�c�rie. Merge �i o garnitur� minoritar�, cu �inutul Secuiesc plasat drept zon� de maxim� �ngrijorare, cu legiuni maghiaro-secuie�ti care umbl� bleambura prin codrii Bicazului, �nt�rindu-�i mu�chii s� ne atace, garnitur� numai bun� s� ofere arii sufocate de na�ionalism duetului Vadim-Becali. Adic�, ungurii vor �inut autonom dup� modelul Kosovo, model promovat dup� sistemul u�ii batante de Traian B�sescu. Principiul e simplu: zice B�selu' �ntr-o adunare european� c� e bine ca �ia din Kosovo s� tr�iasc� dup� cum �i taie capul pe dumnealor, nu dup� modelul federativ-decedat iugoslav. �n momentul doi al zicerii b�sesciene, minoritarii discrimina�i pozitiv din Rom�nia, UDMR-ul plus societatea civil� cu care fac h�r�i strategice pe Transilvania, s-au �i repezit cu pastrama de sub �ea �n gur�, s� aplice modelu' la noi, per Harghita �i Covasna �i ce-o mai prinde modelu' Kosovo. �n momentul trei, s-au de�teptat �i discrimina�ii din Republica Nistrean� - �ia care, vorba ministrului de externe Ungureanu, stau la 200 de kilometri de noi, pe un arsenal c�ruia nu i se �tie cap�tul - �i au zis c� nici lor nu le stric� modelu'.
Ca �mp�r�ire macro a terenurilor (nu discut�m de firmele de real estate - de imobiliare, bre! - ale tuturor ajun�ilor zilei care cump�r� terenuri ca nesim�i�ii, folosind primarii drept agen�i imobiliari angaja�i politic) pare clar: ungurii �i duc strategia lor de federalizare la care guvernu' (nu conteaz� care) zbiar� dup� cum �i dicteaz� interesele de moment, nu de termen lung, iar ru�ii stau cu pantoful bine plasat �ntre Moldova, Ucraina, Rom�nia �i bazele NATO de la noi, baze din care SUA pot ataca pe oricine cred mu�chii lor, f�r� s� comunice �i pro�tilor locali. Ai c�ror reprezentan�i au semnat chestia asta. Cred c� ar trebui s� fim ferici�i. Pro�ti, dar pro�tii no�tri! Pe bulgari, m�car, or s�-i anun�e. Pe noi, dac� avem noroc…
Revenind, vorba dlui Patriciu, �nc� nearestat, la oile noastre, constat�m c�: B�sescu le-a repro�at judec�torilor c�-s corup�i �i �i-a luat vorba �napoi �n tran�e. Mici. M� �ntreb cum ar fi scris Mihail Sadoveanu povestirea Iapa lui Vod� �n contextul politic de azi, B�nuiesc c� iapa, draga de ea, ar fi z�cut pe un pampers PR c�t toate zilele: au protestat 1.200 de judec�tori din 3000!
Un ministru liberal a fost pleznit de un pedist care, c�nd s-a sup�rat pe patrie �i popor, �i-a luat din Parlament WC-ul �i bideul �i le-a dus acas�. Liberalul a zis c� �tia c�-i bou. Bou, dar boul nostru.
S� facem un rezumat. �tim c� Justi�ia este o doamn� legat� la ochi. Consecin�a: uneori gre�e�te. Dar nu po�i plasa blamul pe 3.000 de judec�tori din �ara asta, dup� cum nu po�i transforma �n �int� politic� nici o categorie profesional�, de pild� doctori sau profesori.Tocmai fiindc� nu vrem s� ne �ntoarcem unde am mai fost. �tim c� Rom�nia, indiferent de momentul istoric �n care s-a aflat, �i-a p�strat caracterul unitar, na�ional, suveran, independent �i indivizibil. Deci, la naiba cu teoria Kosovo �n ceea ce ne prive�te.
�tim c� - este o lege a fizicii - orice ac�iune implic� �i un principiu al reac�iunii. �i nu am dori s� ne g�ndim c� violen�a �i brutalitatea politic� de acum vor avea revers �n timp �i, mai grav, ar putea justifica ac�iuni revan�arde ale oponen�ilor politici de azi. Pe principiul u�ii batante. Principiu pe care, oameni ca Adrian N�stase, care nu �i-au imaginat c� Puterea are �i un revers brutal, �l �n�eleg ast�zi dintr-o experien�� personal� dureroas�.
S� spunem clar: nic�ieri �i niciunde nu e vorba de cur��enie sau de perfec�iune. Ci de modul �n care se �nlocuiesc cai de putere �i de bani cu „oamenii lor/ no�tri“. S� nu spun� nimeni c� afacerile gestionate de conducerea Loteriei Rom�ne nu au fost cunoscute �n ultimii 13 ani. Tare m� tem c� au fost, cu telefon, via�� personal� �i net cu tot. Dar, nu au existat interesul politic �i calea diferit� de bani care s� determine o schimbare, penal� sau nu. Replica este, probabil, mecanic�, �n �ntregul sistem, dincolo de vinova�i, cu maxima proximitate pe interese trans-partinice. Ca �ntotdeauna.
�tim c� primul ministru st� prost cu memoria pe inten�ionatele Legi ale Siguran�ei Na�ionale. C� Dinu Patriciu se ap�r� disperat. Apropos, nu s-a spus ce asem�n�tor pare s� fie cazul Rompetrol Rom�nia cu cazul Yukos Rusia. Practic, ar fi vorba de rena�ionalizarea unei zone de industrie strategice. Dac� e s� o lu�m astfel, nici nu ar deranja: Rom�nia �i-a v�ndut, iresponsabil, industriile strategice. De la armament la petrol �i b�nci sau telecomunica�ii. Ministrul comunica�iilor de la noi e un tip din UDMR care are o funda�ie cu guvernul maghiar, zice ziarul „G�ndul“. Bravos.
�i ce ar mai fi de ad�ugat �n bor�ul politic actual? C� diferen�a dintre un politician �i un om de stat este perspectiva. Politicianul face un compromis pentru binele partidului �i al s�u. Omul de stat vede cum va ar�ta �ara sa �n urm�toarea sut� de ani, pe pu�in, �i face o �n�elegere �n perspectiv�.
Politicieni avem. Oameni de stat, am avut.
|