SECURITATEA CEAUSIST� SI „ATENTATUL“ UNOR COPII
• de la o joac� de copii, pietreanul Mihai Bontea a fost t�r�t prin pusc�rii si condamnat politic • cic� ar fi atentat la siguranta statului comunist • dup� ce a executat pedeapsa a fost urm�rit de Securitate p�n� aproape la Revolutie • de peste 20 de ani st� �n acelasi bloc cu securistul care l-a anchetat c�nd era un copil •
Pietreanul Mihai Bontea, de 72 de ani, proprietarul unei mici fabrici de mobil� din oras, a avut parte de-o viat� tumultoas�. De prin anul 1959, adic� timp de vreo trei decenii a tinut pe jar fosta Securitate, motiv pentru care nici el nu a avut o viat� prea usoar�. Totul a plecat de la o joac� de copil, de la un mic „r�zboi“ pe care el si alti vreo cinci pusti l-au inventat �n anul 1954, pe c�nd avea numai 13 ani. Copii fiind, au g�sit dou� arme, f�r� munitie, au creat o mic� organizatie secret� si au inventat numai un r�zboi al lor pe care l-au desf�surat pe dealul C�rloman. Au avut si un jurnal si nume conspirative cum ar fi „Monte Cristo“, „George Farrow“ ori „Luigi Wampa“. Aveau carnete de membru si achitau cotizatii lunare. C�nd s-au plictisit, pustii au abandonat „lupta“, iar grupul s-a destr�mat c�tiva ani mai t�rziu, c�nd Bontea si alti doi prieteni au intrat la Liceul „Petru Rares“. �n 1959 Securitatea a aflat de micul lor joc si l-au catalogat ca atentat la siguranta statului comunist. Si a �nceput prigoana. Bontea a fost arestat, g�sit vinovat si condamnat la 8 ani de munc� silnic�. �n final acuzatiile s-au schimbat, au pierdut caracterul politic si s-a ajuns la o pedeaps� de doi ani din care a executat efectiv un an, nou� luni si 29 de zile. Foarte greu si-a terminat studiile, a devenit inginer, dar a fost mereu urm�rit de Securitate. Recent a cerut �n instant� recunoasterea caracterului politic al condamn�rii si daune de un milion de euro. A avut c�stig de cauz� cu prima cerere, iar pentru a doua Tribunalul Neamt i-a acordat 150.000 de euro. Statul rom�n nu a fost dispus la plat�, a f�cut recurs, iar Curtea de Apel Bac�u a �ntors sentinta si a considerat c� nu i se cuvin desp�gubiri.
Arme g�site �n ruinele unei foste brut�rii
Viata nemteanului urm�rit aproape toat� viata de Securitate nu a fost deloc una usoar�. Cu toate acestea Mihai Bontea se poate considera un om realizat. A reusit s� finalizeze liceul si cu toate vitregiile a urmat si facultatea si a devenit inginer. Nu i-a fost usor nici �n productie, dar a r�zbit si acolo. Si-a �ntemeiat o familie frumoas� si se m�ndreste cu dou� fiice. Acum, la v�rsta la care unii �si cresc nepotii, el nu are liniste si pentru a fi activ si a se simti de folos �n continuare, a pus bazele unei firme de mobil�. „Familia este cea care m-a ajutat foarte mult, care m-a sprijinit �ntotdeauna, si de unde mi-am luat resursele ori de c�te ori am avut nevoie. Familia este locul unde �ntr-adev�r �ti g�sesti linistea si echilibrul. Nu pot s�-mi �nchipui o viat� f�r� ai mei si nu cred c� as fi reusit �n viat� dac� ei nu mi-ar fi fost aproape“, spune Mihai Bontea despre cei de l�ng� el, sotia si cele dou� fiice. Chiar dac� incidentul care i-a marcat destinul a avut loc �n urm� cu foarte multi ani, rememoreaz� faptele ca si cum acestea s-ar fi �nt�mplat ieri. „Eram niste copii de 13 ani, care aveam �n cap toate aventurile pe care le mai v�zusem �n filmele de r�zboi. �n plus, unul dintre noi, Petru Botezatu, care acum este rezident �n SUA, avea colectia de c�rti de aventuri «Dox». Erau �n vog� la acea vreme. Poate nu s-ar fi �nt�mplat nimic dac� �ntr-o bun� zi nu ne-am fi dus s� ne juc�m �n ruinele unei foste brut�rii din cartierul Precista. Eram cinci �n grup si ne ascundeam unii de ceilalti. Ce vreti, eram copii. Numai c� la un moment dat, unul dintre noi a g�sit �n peretii unei foste magazii armele. De acolo a �nceput totul. Atunci s-au pus bazele organizatiei «Vulturul»“, a povestit Petru Bontea.
Un carnet g�sit la m�n�stire
Acesta si-a amintit c� din acea organizatie f�ceau parte pe l�ng� el Petru Botezatu, Mihai Cristali, care acum se afl� �n Timisoara, Constantin Apesc�ritei, Dan Cocias, Mihai Horia si Dumitru Necula. Acesta din urm� a decedat, iar unora din membrii grupului li s-a pierdut urma. „Asa a luat fiint� asociatia Vulturul. Botezatu era c�pitan, eu eram secretar si str�ngeam cotizatiile, iar toat� activitatea era mentionat� �ntr-un registru jurnal pe care �l tineam eu. Ne jucam si noi si ne imaginam r�zboaie pe care le purtam pe dealurile din �mprejurimile orasului. Nu r�sturnam noi atunci regimul politic (r�de - n.r.), �n nici un caz nu de asta a fost vorba. Pur si simplu ne jucam si ni se p�rea absolut fantastic. �n fine, anii au trecut, iar dup� ce am terminat scoala general� eu, Botezatu si Cristali am intrat la liceu. Restul s-au �mpr�stiat care pe unde. Nimeni nu ne-a �ntrebat niciodat� nici de arme, nici de carnetele de membru pe care le aveam la asociatia noastr� si nici de registru. Asta p�n� �n anul 1959, c�nd Constantin Apesc�ritei ar fi vrut s� se c�lug�reasc�. Ar fi mers la M�n�stirea Horaita si a intrat sub �ndrumarea unui c�lug�r mai �n v�rst�. A stat acolo destul de putin, c�teva luni, dup� care a abandonat lucrurile acolo si a plecat. Printre toate obiectele lui pe care le l�sase la m�n�stire se afla si carnetul de membru de la asociatia noastr�. A fost c�utat, a fost g�sit pe la Bucuresti si de aici a pornit totul“, a rememorat Mihai Bontea anii de dinaninte de �nceperea calvarului.
„Crema societ�tii rom�nesti era �n pusc�rie“
Apoi, Securitatea i-a v�nat la propriu pe toti membrii fostei asociatii „Vulturul“. Bontea a fost arestat pe c�nd era elev de liceu si timp de doi ani a fost purtat prin mai multe penitenciare din tar�. „Cel mai greu cred c� le-a fost p�rintilor, care foarte mult timp nu au mai stiut nimic de mine. Nu stiau dac�-s viu sau nu si nu aveau nici cea mai mic� idee unde m-as putea afla. Timp de doi ani, �n perioada 1959 - 1960 am fost �n Penitenciarul Bac�u, Penitenciarul Jilava, �napoi la Bac�u, �n Penitenciarul de la Piatra Neamt, iar la Bac�u, si ultimul a fost colonia de munc� Peninsula, din judetul Constanta, subcolonia Nazarcea. La anchet� am luat si b�taie, dar cel mai greu era c�nd ne tineau �n picioare, la perete, ore, zile, nopti, de nu mai stiam �n ce zi s�ntem, ori dac�-i zi sau e noapte. �n acele vremuri eram c�te 100 �n camer� si nu apucam niciodat� s�-i stim pe toti, pentru c� foarte repede se f�ceau schimb�ri, plecau unii, veneau altii. �n acele vremuri tulburi, �n �nchisoare se afla crema societ�tii rom�nesti. Erau toti intelectuali, oameni cu carte, culti, cititi. Vorbesc de profesori universitari, juristi, toti cei care se opuneau sistemului, ori despre care sistemul credea c� se opun. Am auzit atunci c� printre noi ar fi fost si P�storel Teodoreanu. Nu l-am cunoscut personal, dar am auzit c� ar fi fost �ncarcerat la aceeasi �nchisoare unde m� aflam si eu“, a mai spus pietreanul.
St� �n acelasi bloc cu securistul care l-a anchetat
Cel care s-a ocupat de ancheta �n cazul Bontea a fost Aurel Mihalcea. Acesta s-a aflat o vreme �n r�ndurile Securit�tii din Piatra Neamt, iar mai apoi �n structurile de la Bac�u. „La �nfiintarea judetului, Mihalcea a devenit comandantul Securit�tii din Piatra Neamt. El ne-a anchetat. Culmea este c� acum locuiesc cu el �n acelasi bloc, pe aceeasi scar�. Din anul 1990 s�ntem vecini. C�nd m-am mutat eu acolo el deja locuia �n acel bloc, venise se pare de la Caras Severin unde lucrase �n Securitate p�n� la Revolutie. S�ntem vecini de ani de zile, dar asta nu �nseamn� nimic pentru mine. A �ncercat la un moment dat s� m� contacteze, s� vorbeasc� cu mine, nu stiu ce-ar fi avut s�-mi spun�. Am refuzat dialogul, at�t i-am spus: «Nu am ce discuta cu dumneata». �mi este absolut indiferent� persoana lui si nu vreau s� am de-a face cu el. Nici m�car o clip� nu am intentionat s� plec eu de acolo c�nd mi-am dat seama c� s�ntem vecini, nici acum nu-mi doresc acest lucru. Asta-i r�zbunarea mea, dac� pot s�-i spun asa: s� stau l�ng� el si s�-l sfidez. Noi, cei condamnati politic avem dou� mari calit�ti: nu ur�m si nu ne r�zbun�m. Vrem doar s� ni se recunoasc� caracterul politic al perioadei de detentie. S�nt solutii diferite, de la o instant� la alta. Mie m�car mi s-a recunoscut acest caracter, dar Curtea de Apel Bac�u a apreciat c� nu mi se cuvin daune. Dar �n cazul lui Cristali, la Timis, s-a dat alt� solutie, nu i-a fost recunoscut acest caracter. S�ntem totusi �n aceeasi tar�, iar instantele judec� dup� aceleasi legi, nu-i asa?. Eu am atacat sentinta, iar acum cauza se afl� la �nalta Curte de Casatie si Justitie, care va da o sentint� definitiv�“, a mai spus Mihai Bontea. Acesta este presedintele filialei nemtene a Asociatiei Fostilor Detinuti Politici, si prin asociatie a initiat o actiune similar� cu a lui si �n numele lui Petru Botezatu, care acum se afl� �n SUA.
„De prin �'87 nu am mai prezentat interes“
Dup� toate cele pe care le-a p�timit din cauza unui joc de copil, l-am �ntrebat pe inginerul Bontea dac� se simte un om liber, ori dac� �nc� se simte urm�rit, filat sau supravegheat. „�n nici un caz nu m� simt amenintat. De nici un fel. Stiu despre ce vorbesc. Am fost urm�rit de c�nd am iesit din �nchisoare p�n� prin 1987. Apoi gata, au �ncetat. Nu am stiut niciodat� de ce m� urm�resc si nici de ce au �ncetat s� fac� acest lucru. Probabil c� nu mai prezentam interes. Si-or fi dat seama �n sf�rsit c� nu prezint nici un pericol. Nu stiu ce s� spun. �n ce priveste anii de dup� Revolutie, abia atunci m-am simtit un om liber, cu adev�rat“, a mai ad�ugat Petru Bontea. Tot atunci Mihai Bontea a devenit director general la fabrica de mobil� din Piatra Neamt. Cu toate suferintele �ndurate p�n� la acel moment nu a avut nici un g�nd s� emigreze �n lumea larg�, desi posibilit�ti a avut destule. De asemenea, nu a intrat �n nici o formatiune politic�, chiar dac� i s-a propus acest lucru din mai multe directii. „Am fost curtat de multi, dar nu am acceptat. Nu am fost membru al nici unei formatiuni politice. Nu am f�cut nimic si am fost arestat, da�' s� mai si fac ceva...“, a �ncheiat pietreanul cu un sur�s amar �n coltul gurii.
Dintre toti „Vulturii“ el este unul din cazurile fericite, un om cu o viat� �mplinit�. Altii, din acelasi grup, nu au avut suficient� t�rie pentru a trece peste greut�tile suferite �n perioada comunist� si au r�mas profund marcati de perioada nesf�rsit� de interogatorii, precum si de perioada detentiei, si nu si-au mai revenit niciodat�
|