Ziua Cucului

• toatďż˝ luna martie este consideratďż˝ perioada vrďż˝jilor involuntare • data de 24 este cunoscutďż˝ ca fiind Ziua Sarpelui, iar 25 a Cucului n

�ntreaga lun� martie este considerat� �n popor a fi perioada vr�jilor involuntare, iar fiecare zi din M�rtisor are semnificatia ei. Astfel, s�mb�t�, 24 martie, este cunoscut� ca Ziua Sarpelui, c�nd se crede c� aceste reptile ies din ad�posturile �n care au hibernat. Pe 24 martie, numele sarpelui nu se pronunt� si nici denumirile eufemistice: Domn, Curea, Cel care se T�r�ste. 25 martie, de Bunavestire, este cunoscut� si sub denumirea de Ziua Cucului. Dintre toate p�s�rile care �nfrunt� rigorile iernii, specifice climatului nostru temperat continental sau care poposesc aici numai pentru v�rat, cucul ocup� �n traditiile populare un loc privilegiat. Nu exist� �n ornitologia rom�neasc� o alt� pas�re c�reia poporul s�-i fi dedicat at�tea legende, povesti, c�ntece si proverbe. Cucul nu este o pas�re c�nt�toare si nici nu �nc�nt� prin coloritul penelor. �si depune ou�le prin cuiburile altor p�s�ri, iar puii s�i, mai robusti, �si arunc� fratii vitregi peste marginile cuibului pentru a profita de un surplus de hran�. Cucul nu-si face cuib, nu-si cloceste ou�le si nu-si hr�neste puii. Fiind simbolul prim�verii, al timpului frumos si al dragostei p�timase, poporul �i iart� totul. �n povestiri apare antropomorfizat: argat, slug�, t�lhar, haiduc, p�rinte, sot si amant. Aceast� pas�re ar fi putin cunoscut� �n folclorul rom�nesc dac� prin comportamentul s�u, �nceputul si sf�rsitul c�ntatului la date fixe, nu ar marca succesiunea a dou� fenomene echinoctiul de prim�var� si solstitiul de var�. Cucul, de cum soseste i se dezleag� limba, si �ncepe s� c�nte necontenit de la Bunavestire p�n� la S�nziene sau p�n� la S�npetru. Cucul este o surs� de inspiratie melancolic� �n c�ntecele de dor si jale, iar �n creatiile a c�ror tem� este desp�rtirea a doi frati sau a doi soti amplific� sentimentul de �nstr�inare si singur�tate.