Zimbrul, din nou liber �n Muntii Neamtului
• Parcul Natural V�n�tori Neamt a eliberat joi, �n s�lb�ticie, primul grup de zimbri • evenimentul, unic �n tar�, a avut loc �n zona Chitele, din comuna Cr�c�oani • „Sper�m din tot sufletul ca re�ntoarcerea acestui simbol national s� ne �ntoarc� la virtutile natiei“, a spus Sebastian C�t�noiu, directorul Parcului V�n�tori Neamt • „Oportunitatea ne oblig� s� continu�m eforturile de a duce tara �n clubul select al t�rilor cu populatii viabile de zimbru �n libertate“, a spus biologul R�zvan Deju, managerul proiectului •
22 martie 2012, o zi de referint� pentru Parcul Natural V�n�tori Neamt, care a a reusit, dup� ani de eforturi si multe greut�ti �nt�mpinate, s� creeze conditiile necesare eliber�rii primului grup de zimbri �n s�lb�ticie. Evenimentul, o premier� pentru Rom�nia, a avut loc joi, �n zona Chitele din comuna Cr�c�oani, unde trei masculi si dou� femele au p�sit pentru prima dat� �n afara tarcului, surprinsi s� vad� poarta larg deschis� spre p�dure. Zona aleas� pentru eliberarea legendarelor animale este una izolat�, afl�ndu-se la circa 5 kilometri de o asezare uman�. Traseul nu este unul facil, astfel c� o parte dintre reprezentantii mass-media dornici s� ajung� la Chitele s-au grupat la intrarea �n satul Magazia. Masinile au pornit una dup� alta, pe un drum asfaltat, dar destul de sinuos. Cerul care fusese dimineat� acoperit de nori, se limpezise, vestind o zi �nsorit� de prim�var�. Ici-colo se mai z�rea pe dealuri c�te un petec de z�pad�. Asfaltul s-a terminat, semn c� ne �ndep�rt�m treptat de civilizatie. O bisericut� alb� si cochet� se z�reste pe un delusor, �mprejmuit� de un gard �ngrijit, dezv�luind credinta si apropierea de cele sfinte a oamenilor locului. Se simte aer rece de munte, iar �n zonele umbrite e z�pad�. Se z�reste cineva cu o geac� rosie care ne face semn s� oprim, rug�ndu-ne s� l�s�m masinile acolo fiindc� mai sus drumul se �ngusteaz� prea mult. Un copil �n haine populare ne ureaz� bun venit si ne �nm�neaz� c�te o h�rtie cu recomand�ri din partea organizatorilor, pentru a nu atrage furia zimbrilor. �n fat� se deschide o vale larg�. �n st�nga, un cort pentru oficialit�ti, l�ng� un perete de brazi �nalti, pe l�ng� care se itea un p�r�ias. �n niste ceaune mari fierbeau pe pirostrii fasole, tochitur�, m�m�lig�, iar pe o mas� se vedea o putin� de br�nz�, toate pentru osp�tarea participantilor, de la final.
„Ne-am �ntors �n urm� cu 150-160 de ani“
Privelistea oferit� de natura s�lbatic� �ti t�ia r�suflarea. Chiar te simteai rupt de lume, mai ales c� nici telefonul nu mai suna, nefiind semnal. Mergem s�-i vedem pe eroii zilei. Zimbrii erau mai la deal, �ntr-un tarc de l�ng� cabana de monitorizare Chitele, o constructie cu etaj, din lemn vopsit galben, iar �n fat� era un iaz alb�strui. Un zimbru rumega linistit �ntr-un staul acoperit, altii urcaser� mai sus, parc� �ncerc�nd s� se fereasc� de zarva cu care nu erau obisnuiti.
Niste cameramani ignoraser� avertismentele si filmau urcati pe lemnele ce �ngr�deau tarcul, la c�tiva metri de maiestuoasele mamifere. Un �ngrijitor i-a �ndep�rtat, spun�ndu-le c� zimbrii pot trece prin gard ca prin br�nz�. �ntre timp au ajuns si oficialit�tile, prefectul, presedintele CJ, seful Politiei Neamt, un reprezentant al Romsilva de la Bucuresti, primarii din zon�. Sebastian C�t�noiu, directorul Parcului V�n�tori, a urat tuturor bun venit si le-a �nm�nat r�nd pe r�nd microfonul invitatilor, mention�nd c� de acum �nainte �n managementul speciei trebuie s� se implice si autorit�tile statului, pentru ca programul de reintroducere �n libertate a zimbrilor s� aib� succesul scontat. �n prezent, specia este sc�pat� de pericolul disparitiei totale, exist�nd cam 4.400 de exemplare. Ultima mentiune despre existenta unui zimbru �n Rom�nia, �n libertate, dateaz� din 1852, c�nd un braconier a recunoscut c� a �mpuscat un exemplar �n Muntii Maramuresului. „Venind dinspre civilizatie �n aceast� zon�, f�r� asfalt, f�r� semnal la telefon, nu ati f�cut doar o deplasare �n spatiu, ci si una �n timp, v-ati �ntors �n urm� cu 150-160 de ani. Acum reusim, cu eforturi si greut�ti, s� reconstruim ce s-a stricat atunci si sper�m din tot sufletul ca re�ntoarcerea acestui simbol national s� ne �ntoarc� la virtutile natiei“, a spus Sebastian C�t�noiu.
Proiect �nceput �n 1999
Despre proiectul derulat la V�n�tori a vorbit si colegul s�u, biologul R�zvan Deju: „Initiativa refacerii acestei specii �n Muntii Neamtului �n libertate dateaz� de peste 15 ani, fiind f�cute o serie de studii si cercet�ri de c�tre Institutul de Cercet�ri si Amenaj�ri Silvice Bucuresti si Societatea Zoologic� Regal� din Londra. Programul de reintroducere a zimbrului derulat de Parcul V�n�tori a �nceput �n 1999, iar primii pasi mai consistenti s-au f�cut �n 2003. Se doreste nu numai punerea �n libertate a speciei, dar si recuperarea spiritual� a acestuia, obtinerea de beneficii pentru comunit�tile locale, dezvoltarea durabil� a zonei av�nd zimbrul drept fanion“. Vor mai fi si alte eliber�ri, pentru a se ajunge la nucleu de peste 20 de exemplare libere. „S�ntem m�ndri c� lucr�m cu acest� specie - simbol national, si oportunitatea ne oblig� s� continu�m eforturile de a duce tara noastr� �ntr-un interval scurt de timp �n clubul select al t�rilor cu populatii viabile de zimbru �n libertate“, a concluzionat R�zvan Deju. Proiectul de conservare a speciei zimbru este cofinantat de Fondul European de Dezvoltare Regional� si are o durat� de implementare de 36 de luni, de la 1 aprilie 2010 p�n� la 31.03.2013, valoarea total� fiind de 1.465.121 lei. Au luat cuv�ntul si reprezentatii finantatorilor. Tania Mihu, coordonator national al GEF-SGP (Fondul Global de Mediu - Programul de Granturi Mici) a mentionat c� Parcul V�n�tori a fost unul dintre principalii beneficiari ai programului de granturi, iar realiz�rile lor au fost la cel mai �nalt nivel: „Ceea ce au realizat p�n� ast�zi este unic pe plan national, dar totodat�, prin acest proiect creste semnificativ si contributia Rom�niei �n implementarea conventiei pentru conservarea biodiversit�tii la care tara noastr� este parte“. Si Miruna Postaru, reprezentanta POS Mediu Bac�u, a avut cuvinte de laud�: „Cred c� s�nt �n asentimentul tuturor colegilor mei din Ministerul Mediului c� acest proiect este cel mai mediatizat si cel mai frumos dintre cele de pe Axa 4 si s�nt m�ndr� c� s-a implementat la noi, �n zona Moldovei“.
�ncepe o nou� „aventur�“
�n program a fost si un moment folcloric al copiilor din Cr�c�oani, apoi s-a trecut la eliberarea zimbrilor. Prefectul, presedintele CJ si primarul din Cr�c�oani au fost invitati s� taie panglica tricolor� de l�ng� tarc si s� dezveleasc� o plac� pe care erau �ncrustate, spre aducere aminte, detalii despre eliberarea primului grup. Oficialii au primit si un cadou de la Sebastian C�t�noiu, ceva �mpachetat �n h�rtie alb�. Vasile Pruteanu a glumit �n leg�tur� cu continutul, d�nd de �nteles c� sper� s� nu fie ceva incriminator. S-a dovedit c� era doar un triunghi de tabl�, conturat cu rosu, cu un zimbru desenat �n mijloc, o modalitate de a semnala c� e interzis ca cineva s� pofteasc� la friptura de zimbru. Sebastian C�t�noiu si-a dorit ca multe semne similare s� fie puse prin p�duri. Multimea, �n frunte cu cameramanii , s-a lipit curioas� de gardul tarcului. Un �ngrijitor flutura o sacos� colorat�, lovind �ntr-o g�leat� de tabl� umplut� cu mere, ca s� ademeneasc� zimbrii spre iesire. Cu pasi mici iese primul exemplar. Este o femel�, �ntotdeauna ele s�nt conduc�toarele grupului, ne spune profesoara Sabina Petrariu, lidera unui club ecologic din V�n�tori. Trec c�teva minute p�n� c�nd se hot�r�ste s� ias� si ultimul, iar multimea izbucneste �n aplauze. Cei de la Parc se reped s� �nchid� poarta �n urma animalelor. Acestea mai z�bovesc c�teva momente �n zon�, iar masculii �si freac� coarnele de copaci s�-si �nsemne teritoriul, intr�nd �n p�dure. �i asteapt� o viat� nou�, o adev�rat� aventur� at�t pentru ei, c�t si pentru specialistii Parcului care le vor fi de acum �nainte pe urme, cu ajutorul radio-telemetriei.
|