Izgoniti din spitale
• Ministerul S�n�t�tii si CNAS vor ca bolnavii s� stea c�t mai putin prin spitale • ei au stabilit durata maxim� de internare pe afectiuni • la ATI internarea nu trebuie s� dep�sesc� patru zile, iar la Ginecologie - cinci • medicii de familie s�nt stimulati s� nu mai trimit� bolnavii �n spitale •
Nemtenii vor sta din acest an mai putine zile internati prin spitale, iar asta nu pentru c� ar fi mai s�n�tosi, ci pentru c� asa vor mai marii S�n�t�tii. Recent, ministerul si Casa National� de Asigur�ri de au emis un proiect de lege prin care vor s� modifice durata medie de intrernare si s� stimuleze tratarea bolilor fie prin intermediul spitaliz�rilor de zi, fie prin intermediul medicinei de familie, care trebuie s� aib� un rol mai mare �n tratatrea �n ambulatoriu a pacientilor. Potrivit acestui proiect de lege postat �n dezbatere public� vineri, 16 martie, un pacient de la boli infectioase poate sta �n spital maximum sapte zile, un bolnav de HIV/SIDA, tot at�t, la cardologie durata maxim� va fi tot de sapte zile, la fel la diabet, interne si dermatovenerologie. Bebelusii de la neonatologie trebuie s� stea �n spital doar cinci zile, la ginecologie tot at�t, iar la ATI si oftalmologie - patru zile. La chirurgie pacientii trebuie s� stea sapte zile, la neurologie opt, iar la psihiatrie 14 zile. Exist� si unele exceptii precum prematurii unde durata maxim� de internare va fi de 17 zile sau �n cazul celor foarte mici sau cu probleme grave, durata optim� de spitalizare va fi de 110 zile. Cel mai mult vor putea sta �n spital bolnavii de TBC, cei cu o form� rezistent� - 120 de zile. Seful Spitalul Neamt crede c� acest lucru este firesc, �n Rom�nia durata medie de internare fiind dubl� fat� de alte t�ri din UE sau din SUA. „La noi se st� cam sapte-opt zile �n spital pe c�nd �n afar� se st� cam trei zile. Ar fi un lucru foarte bun s� se poat� reduce perioadele de internare, dar pentru aceasta ne trebuie si dot�ri, dar si o educatie medical� prin intermediul c�reia pacientii s� �nteleag� c� �si pot rezolva multe probleme la medicul de familie sau �n ambulator“, a declarat medicul Lucian Ciobotaru, managerul SJU Neamt.
Anul trecut, �n Neamt, au fost f�cute �n toate spitalele 80.431 de intern�ri, durata medie de internare fiind de 7,8 zile. Pentru tratarea bolnavilor, spitalele au cheltuit peste 93 de miliarde de lei vechi.
�n str�in�tate, un pacient �si rezolv� cele mai multe probleme medicale la cabinetul doctorului de familie, numai c� acolo i se face un set minim de analize de laborator, o electrocardiogram� sau chiar o ecografie a inimii, o ecografie abdominal� precum si radiografii. �n cazul �n care medicul nu poate identifica probleme �l trimite la specialist, iar acesta are iar�si posibilitatea de a face investigatii complexe. Abia �n ultima faz�, c�nd boala se agraveaz� sau nu poate fi diagnosticat� bolnavul ajunge �n spital. Din p�cate, la noi lucrurile stau cu totul diferit. Medicul de familie nu poate dec�t s� m�soare o tensiune dup� care �i d� trimitere pacientului pentru analize sau pentru ecografii etc. Pentru a le face gratuit, omul trebuie s�-si fac� program�ri din timp, s� caute laboratoare care mai au fonduri si apoi s� astepte o lun�-dou� p�n� c�nd prinde r�nd. Pentru o radiografie merge la policlinic�, tot cu trimitere de la medicul de familie. Ulterior, caut� un medic specialist care s�-l consulte gratuit dup� care, fie i se d� un tratament, fie i se recomand� internarea. �ntre consultatia initial� si internarea �n spital pot trece uneori si dou�-trei luni, timp �n care multi fie se las� p�gubasi, fie, dac� pot, �si pl�tesc toate aceste investigatii. �n cel mai r�u caz, oamenii sun� la Ambulant� sau merg la unit�tile de primiri urgente si, odat� internati, au garantia c� li se fac investigatiile necesare si li se d� un tratament.
Ministerul S�n�t�tii a precizat mereu c� vrea ca medicina primar� s� aib� un rol mai important, numai c� niciodat� nu a dotat cabinetele cu aparatur� sau nu a impus medicilor s� fac� dot�ri minime. La fel si de aceast� dat� c�nd a decis doar majorarea veniturilor doctorilor de familie cu 15%, adic� punctul per capita (pentru fiecare pacient de pe lista doctorului) va creste de la 3 lei la 3,5 lei, asta pentru a stimula doctorii s� nu mai trimit� at�t de multi pacienti la spital.
|