Centenara cu 100 de nepoti si str�nepoti

• Elena Tďż˝nase, din Mďż˝dei, comuna Borca, a ďż˝mplinit pe 28 februarie 100 de ani • vicisitudinile vremurilor n-au ocolit-o, dar a avut puterea sďż˝ le depďż˝seascďż˝, strďż˝ngďż˝nd ďż˝n caierul vietii si momente de ďż˝mplinire •

Familia, rudele, prietenii apropiati si vecinii au s�rb�torit-o pe 25 februarie, �ntr-un cadru festiv pe Elena T�nase, care peste trei zile avea s� �mplineasc� 100 de ani. Ceremonia a �nceput cu binecuv�ntarea preotului Gelu Popescu �n casa b�tr�nei si a continuat la o pensiune, unde fiii s-au �ntrecut �n a-i oferi un moment s�rb�toresc de neuitat. S-a n�scut �n pragul prim�verii anului 1912, fiind a zecea din cei unsprezece copii (9 b�ieti si dou� fete) ai lui Antip C�rj�. Prenumele Antip a devenit, peste ani, adev�ratul nume cu care erau cunoscuti numerosii urmasi ai Antipenilor- blazonul neamului, oameni m�ndri, harnici, cu prestant� si cel mai vestit clan al plutasilor de pe Bistrita. �n vara anului trecut, un �mp�timit al plut�ritului, Constantin Cojocaru Tiriac a mai g�sit trei plutasi si au cobor�t cu o plut� de la Barnar p�n� la Galu. Unul dintre acestia este Gic� al lui Gavril Antip, t�n�r plutas �n anii c�nd aceast� �ndeletnicire a disp�rut pe Bistrita odat� cu ridicarea barajului de la Bicaz. B�tr�na pe care am s�rb�torit-o a fost ea �ns�si d�lc�us pe pluta unui frate mai mare. Copil�ria i-a fost �mpov�rat� de greut�tile vremurilor. Cu ea �n brate si cu ceilalti dup� ei, p�rintii s-au refugiat la Ruginoasa, Iasi, din fata urgiei r�zboiului. Tat�l, Antip C�rj�, a murit acolo. La scurt timp a decedat si mama. S-a trezit orfan� la 4 ani. De cei mai mici au avut grij� fratii mai mari. Anii au trecut �ncet-�ncet si ea, o fetiscan�, a �ngrijit, a leg�nat si alinat copiii fratilor mai mari. Nimeni nu si-a f�cut timp s-o dea la scoal�, dar viata si secolul prin care a trecut i-a oferit mult� �ntelepciune, deschidere spre cunoastere, p�trunderea tainelor acestei lumi si mult�, mult� bun�tate. Fratii ei aveau vite si nu este de mirare c�, de multe ori, prim�vara o g�sea pe munte, �n Arsita Puciosului, p�zind animalele acestora. Ecoul muzicii unei nunti din sat r�zb�tea p�n� acolo sus si inima i se �nfiora de dorul unui dans cu un fl�c�u. A fost fat� de cas� o vreme si la Olaru, �nv�t�torul satului P�r�ul C�rpei. �n ziua de 6 februarie 1938 s-a c�s�torit cu Constantin T�nase, acesta deced�nd �n 2000. La �nceput au stat �n casa socrilor. Necazurile n-au ocolit-o nici dup� c�s�torie. Sotul a plecat �n 1939 �n mobilizare si pe front p�n� �n 1944. Aprig� si ambitioas�, doar provenea din familia Antipenilor, ajutat� si �ndrumat� de fratii mai mari, s-a hot�r�t s� �nceap� constructia casei, p�n� va veni Costic� din r�zboi. La �ntoarcerea acestuia, casa era ridicat� si acoperit�.

„Mamaia noastrďż˝“

Dumnezeu le-a dďż˝ruit opt copii (trei bďż˝ieti si cinci fete). Trei s-au stins, copii fiind, apoi sufletul i s-a ďż˝mpovďż˝rat de durere cďż˝nd a condus pe ultimul drum o fatďż˝ cďż˝sďż˝toritďż˝ si un fecior. Fata mai micďż˝ stďż˝ cu ea, iar Mitrut - singurul bďż˝iat pe care-l mai are, are casa peste drum. Are opt nepoti si sase strďż˝nepoti si vreo optzeci de nepoti ai copiilor fratilor mai mari. De cďż˝nd se stie, a muncit. Niciodatďż˝ nu s-a lďż˝sat biruitďż˝ de greutďż˝ti. A tesut, a ďż˝mpletit, a tors si a rďż˝sucit, a crescut vite si si-a ďż˝ngrijit copiii si gospodďż˝ria. De multe ori, spune ea, cďż˝stiga mai multi bani din tesďż˝turi decďż˝t sotul ei la pďż˝dure. Era una din vestitele tesďż˝toare ale zonei. Tesea cuverturi cu 60 de ite. Din mďż˝inile ei ieseau opere de artďż˝. Dacďż˝ o veti vizita, vďż˝ va primi cu nespusďż˝ bucurie. Veti intra ďż˝ntr-o casďż˝ de povesti. Peste tot covoare, stergare, toale, perne, ladďż˝ de zestre din 1938. Este o casďż˝ ďż˝mbrďż˝catďż˝ de sďż˝rbďż˝toare, asa cum erau toate acum o jumďż˝tate de veac. O veti gďż˝si acum, ďż˝n zilele de iarnďż˝ ce nu se vor duse, ďż˝n casďż˝, ďż˝mpletind ciorapi de lďż˝nďż˝ sau torcďż˝nd un caier pufos. ďż˝n zilele calde toarce si ďż˝mpleteste afarďż˝, pe cerdac, unde primeste si se bucurďż˝ de binetele trecďż˝torilor. A rďż˝mas „mamaia noastrďż˝“ dupďż˝ cum mďż˝rturisea, emotionatďż˝, o nepoatďż˝. „Mamaia noastrďż˝“ nu numai a nepotilor ei ci a tuturor copiilor din ďż˝mprejurimi pe care-i primea deopotrivďż˝ si le oferea diverse bunďż˝tďż˝ti, pe care numai o bunicďż˝ stie sďż˝ le pregďż˝teascďż˝. De multe ori a postit pentru sďż˝nďż˝tatea si biruirea ďż˝ncercďż˝rilor potrivnice. Nenumďż˝ratele singurďż˝tďż˝ti care i-au marcat viata au fďż˝cut-o sďż˝ ne spunďż˝ un cďż˝ntec care-i defineste simplu, dar sfďż˝sietor, viata. ďż˝l poate cďż˝nta, dar anii multi o opresc de a mai cďż˝nta si-l recitďż˝ ca pe o poezie: Foaie verde-a bobului,/ Singurel ca mine nu-i,/ Decďż˝t puiul cucului,/ Cďż˝nd ďż˝l lasďż˝ mama lui,/ ďż˝n mijlocul codrului,/ Fďż˝rďż˝' de aripi, fďż˝rďż˝' de pene,/ Ar zbura, dar nu-i putere./ Zboarďż˝ doar din creangďż˝-n creangďż˝,/ Si pe toatďż˝ lumea-ntreabďż˝,/ Unde-i mama noastrďż˝ dragďż˝?/ De-as mai vedea-o vreodatďż˝,/ Mi-ar creste nima toatďż˝. A primit multe daruri - multe flori, asa cum poate n-a primit niciodatďż˝ ďż˝n viata asprďż˝ de tďż˝rancďż˝ de la munte. Din capul mesei, ďż˝nconjuratďż˝ de cei dragi, le-a urat celor prezenti sďż˝ ajungďż˝ si ei la 100 de ani. Pe 28 februarie, viceprimarul comunei Borca, Ciubotďż˝ Ciprian si secretarul primďż˝riei, Elena Bďż˝lďż˝ceanu au vizitat-o acasďż˝ si i-au oferit un mic dar material ďż˝n bani si o diplomďż˝ de onoare.
N.R.: Titlul, subtitlurile si intertitlul apartin redactiei Monitorul.

Profesor Gheorghe BONDAR, M�dei, Borca