Prim�vara asta, totusi...
La vita e bella Ce frumos e �nceputul prim�verii �n Rom�nia! Floricele pe c�mpii, optimism si bun�stare; si-n p�dure, pe c�rare, se-aud glasuri de copii: „Mosule, de unde vii? Stai pe loc! M�inile sus!“ Poate c� asa i-au spus. Cine stie? �n ciuda prim�verii si a gargaristilor de ocazie care fac pe marii moderatori �n dubioase studiouri de televiziune provincial�, tr�itori fericiti din speze �ndoielnice pe l�ng� marii m�nc�torii de c�cat, �n Rom�nia - se vede cu ochiul liber - situatia este cel putin dezastruoas�. Ce aud mereu copiii nostri? Arest�ri, descinderi, disjungeri, pronunt�ri, retineri, propuneri de arestare preventiv�, m�suri care se impun, armamentul din dotare, m�suri legale, trafic de arme si persoane, cercet�rile �n acest dosar... Halal natie, halal educatie! Dup� ce a fost f�cut de r�sul pomenitei natii Clujul, a venit acum r�ndul Iasilor. Venit cu Baba, c� tot e vremea ei, �n capitala Moldovei, primul sinistru cu coronit� �i sugereaz� acestuia s� �ncurajeze tagma dasc�lilor. Si astfel se n�scu o nou� cugetare �nteleapt� care se adaug� altor c�torva zeci concepute �n acesti fericiti ani: profesorii, �n ciuda salariilor mici, ar fi bine s� tr�iasc� din stima elevilor. Gata, �n sf�rsit! Numai c� s�nt silit s� constat c� �ntreaga stim� adunat� de-a lungul celor aproape patruzeci de ani de trud� se dovedeste a fi destul de putin s�tioas�. Tara asta atinge culmea aberatiilor. M� uit tr�znit la televizor ca s� v�d cum un om care datoreaz� statului 0,36 lei este exclus de la ajutorul social. A �nnebunit lupul, ce mai! Si tot cu mirare aflu c� o doamn� din Bac�u a cump�rat un Boeing 747 cu numai optzeci de mii de euro. Iritat de faptul c� am sc�pat un asemenea chilipir, m� uit cum maxerii - cine dracu’ or fi �stia?! - povestesc telespectatorilor cum au petrecut �n Dubai. �ntre timp, televiziunile ne �ndeamn� cu asiduitate s� facem cadori si propun tot felul de t�rguri specializate �n bucurii domestice de sezon. Si tot �ntre timp, b�ncile si recuperatorii exerseaz� perpetua belire a celor care nu au bani de avion sau de excursii exotice. P�n� si reclamele televizate au �nceput, la r�ndu-le, s� sugereze ironii: „C�stigurile �n depozitele bancare: inscriptie pe un bob de orez“. �n ciuda acestora, harnicele b�nci str�ine, care acum se numesc „benc“, se �nd�r�tnicesc, �n continuare, s� cerseasc� �ntru jefuirea populatiei autohtone. Secondate de alti b�ieti si fete de isprav� de la firmele de recuper�ri. Sictir! Dar, luati pe dinainte cu prostiile astea, ne aducem aminte c� peste c�teva zile este ziua femeii. Drept pentru care ne �ntoarcem cu fata la...
... Ea
„Asa era mama �n vremea copil�riei mele, plin� de minun�tii, pe c�t mi-aduc aminte; si-mi aduc bine aminte, c�ci bratele ei m-au leg�nat, c�nd �i sugeam t�ta cea dulce si m� alintam la s�nu-i, g�ngurind si uit�ndu-m� �n ochii dragi! Si s�nge din s�ngele ei si carne din carnea ei am �mprumutat, si a vorbi de la d�nsa am �nv�tat“. E „ea“ mama, din duiosa si splendida evocare izvor�t� din spiritului humulesteanului h�tru, dar at�t de ad�nc si adev�rat �n simtire.
„Cu ochii mari, albastri, vii ca niste �ntreb�ri de clestar, cu neast�mp�rul trupului t�n�r, cu gura necontenit umed� si fraged�, cu o inteligent� care irumpea, izvor�t� tot at�t de mult din inim� c�t de sub frunte, era, de altfel, un spectacol minunat“. E „ea“, iubita, din noaptea de dragoste a celui b�ntuit de absolutul ideilor. Si ipostazele livresti ar putea continua prin toate epocile si prin toate literaturile lumii f�r� a putea fi exhaustive nicic�nd. De dragul ei s-au irosit �n stihuri poetii, de dragul ei s-au r�t�cit printre sunete muzicienii si tot de dragul ei au ametit de culori pictorii. Ea a vegheat somnul M�ntuitorului si, mai �nainte, i-a dat viat� si �ntrupare. Ea e undeva �ntre realitate si vis, �ntre devotiune si tr�dare, �ntre �nger si demon, �ntre viat� si moarte. Ea e istoria prescurtat� a vietii si, implicit, a umanit�tii. Ea e purt�toarea unui ocean de taine care, dezv�luite, s-ar dovedi a fi nimicuri si banalit�ti. Ea d� dimensiune si pregnant� durerii si fericirii, �nsufletirii si resemn�rii. Ea defineste mila si ne�ndurarea, compasiunea si ura, ea se afl� la hotarul dintre �ntrupare si destr�mare. Ea se umple de p�cate si tot ea si le spal� �n c�int� si cucernicie. Ea a inventat adoratia si abjectia, supusenia si vanitatea, ea a zg�nd�rit orgoliul si a n�scocit ispite. Ea a z�mislit izvorul cuvintelor... Dac� nu se vor fi risipit, deja, prea multe cuvinte; despre ea, pentru ea.
Pe scar�
A fost semnalat� cu obstinatie, mai tot timpul, lipsa unei sc�ri de valori, at�t la nivelul grupurilor sociale c�t si la cel al �ntregii societ�ti rom�nesti contemporane. Din acest punct de vedere tr�im �ntr-un haos generalizat ce atrage dup� sine consecinte dintre cele mai grave. Dou�zeci si doi de ani de asa-zis� democratie au constituit terenul unor convulsii viscerale care nu puteau s� ocoleasc� sistemul valoric existent. Cum acesta era dimensionat, �n mare m�sur�, conform criteriilor unei societ�ti dep�site si totodat� amorfe, era firesc s� fie �nlocuit. Numai c� datele pe care urmau a fi hot�rnicite noile rigori nu tineau, nici pe departe, de temeinicia valoric� ci a devenit politic� de partid. Nu e de mirare, asadar, c� pretinsa scar� axiologic� actual� este �ntemeiat� pe false valori, cocotate, precum g�inatul, pe diferite trepte ale sc�rii din poiat�. Cum nu e de mirare c�, �n spiritul actualei ierarhii sociale, un profesor, un om de stiint� sau de cultur� merge �n spatele m�m�ligarului conceput �n foametea de veacuri a vreunui bordei si care, oplosit �n poala partidului unic, cu clasele primare completate la cursurile �nv�t�m�ntului agrozootehnic de mas� de la C�minul cultural, s-a dedat la bun�stare la s�nul noilor partide care, nemaipermit�ndu-si s� fie unice, au devenit cinice. C�nd datele ierarhiz�rii valorice s�nt �ntemeiate pe notiunile de vip, vedet�, politician, parlamentar, magistrat, contopist sau m�nuitor de bulan, este firesc ca haosul, ne�ncrederea si minciuna s� eludeze at�t valorile morale c�t si pe cele culturale. C�c�narul devenit vip peste noapte nu poate �ntrona principiile unei ordini sociale bazate pe dreptate si adev�r pentru simplul motiv c� lui �nsusi �i s�nt str�ine aceste notiuni. Haosul si fermentatia tulbure ce a produs la noi superbogati �n doar c�tiva ani „de munc�“, cum spun ei, nu pot fi comparate cu asimil�rile de zeci, sute si chiar mii de ani ale civilizatiilor occidentale. La noi, s�ngele nu a avut r�gazul s� se alb�streasc�. Ciocoirea s-a produs peste noapte si m�rl�nia nu a avut r�gazul s� se decanteze. Din p�cate, la noi, categoria coercitiei este cea mai bine pl�tit�. O supradimensionat� armat� de politisti, mascati, jandarmi, magistrati, procurori, secondati din urm� de politicieni, oameni de afaceri (sic!), servicii secrete si parasecrete, se bat �n coarne, se aresteaz� reciproc perpetuu, �si mai dau drumul si iar�si o iau de la cap�t. Si tot acest circ se petrece �n fata unui popor spectator ai c�rui cet�teni, ca s� nu se lase mai prejos, se buzun�resc unii pe altii, se �mbat� pe stomacul gol p�n� la inconstient� si �si mai dau c�te un par �n cap dup� exemplul alesilor. Ce frumos e �nceputul prim�verii �n Rom�nia! Chiar si pe scar�... Cu toate c�, prim�vara asta, totusi...
|