 B�ncile „mu�c�“ din asigur�ri
• firmele de asigur�ri f�r� o banc� �n spate s�nt nemul�umite de ceea ce consider� a fi o imixtiune a b�ncilor �n domeniul lor de activitate • clien�ii ar putea prefera b�ncile pentru c� acestea fac parte dintr-un sector mai bine a�ezat dec�t cel al asigur�rilor • Firmele de asigur�ri f�r� o banc� �n spate au, �n Rom�nia, via�� grea. Aceasta deoarece o parte din �mprumuturile la b�nci, �n special creditele pentru consum sau creditele pe card, necesit� �ncheierea unor poli�e de asigur�ri. De�i legea prevede explicit c� institu�ia de creditare nu are dreptul s�-i impun� �mprumutatului un anumit asigurator, majoritatea b�ncilor comerciale �i-au dezvoltat propriile firme de asigur�ri, ori au �ncheiat parteneriate cu societ��ile de asigur�ri, propun�ndu-le clien�ilor oferte avantajoase, cu multe procente sub pre�urile pie�ei. �i magazinele de distribu�ie cu am�nuntul a bunurilor de folosin�� �ndelungat�, �ndeosebi produse electrocasnice, au �ncheiat parteneriate cu b�ncile de creditare a clien�ilor persoane fizice, �n ratele de rambursare fiind incluse costurile asigur�rilor, cel mai adesea greu de dedus de c�tre beneficiari. De aici, nemul�umirea asiguratorilor care, neav�nd �n spate nici o banc�, au num�rat mai pu�ini clien�i dec�t cei sus�inu�i de b�nci. „Noi, ARDAF-ul, nu avem de-a face cu nici o banc�, dar s�nt multe firme de asigur�ri care au asemenea institu�ii �n spate: Alliantz �iriac, BCR Asigur�ri, Unita, Omniasig, BT Asigur�ri �.a. Noi lucr�m cu persoane fizice, cu persoane juridice care vin la noi s� �i �ncheie poli�e de asigur�ri, f�r� s� fie for�a�i de vreo banc�“, a afirmat Mihai Apetri, directorul Sucursalei Neam� a Societ��ii de Asigurare-Reasigurare ARDAF.
Bancherii, pe de alt� parte, consider� c�, de vreme ce �i asum� unele riscuri acord�nd credite f�r� garan�ii, este firesc ca riscul s� fie preluat de societatea de asigur�ri din cadrul grupului financiar al b�ncii. �n cazul �n care un client este r�u-platnic, banca declan�eaz� ac�iunea de executare silit�. �n cazul creditelor garantate cu poli�e de risc financiar, desp�gubirea se cere direct de la asigurator, �n baza contractului �ncheiat.
„Noi avem firm� de asigur�ri �n cadrul grupului, BT Asigur�ri, care �ncheie poli�ele pentru clien�ii care ne solicit� credite pe card sau pentru consum. Dac� pentru alte credite se solicit� garan�ii reale - gajuri, ipoteci, cesiune pe salarii, pentru creditele pe card sau pentru o parte din cele pentru consum se �ncheie poli�e de asigur�ri prin b�nci. Nu este o imixtiune �n activitatea firmelor de asigur�ri pentru c�, acord�nd credite f�r� garan�ii, riscul este al b�ncii, deci tot ea trebuie s� fac� �i asigurarea. Anul trecut, de exemplu, cam 10% din opera�iunile derulate de Sucursala Piatra Neam� au fost asigur�ri“, a declarat Mihai H�ncu, directorul Sucursalei Piatra Neam� a B�ncii Transilvania.
Pe pia�� vor r�m�ne asiguratorii puternici
Poli�ele v�ndute prin ghi�eele b�ncilor ar putea reprezenta p�n� la 25% din totalul celor de asigur�ri. De�i o banc� nu poate impune, teoretic, acordarea unui credit de achizi�ionarea de c�tre client a unei poli�e de asigurare, bancherii reu�esc s�-�i conving�, �n general, clien�ii, s� apeleze �i la serviciile lor de asigurare.
„Multe b�nci comerciale �i-au dezvoltat grupuri financiare din care fac parte �i societ��i de asigur�ri. Se �ncheie asigur�ri pentru toate creditele acordate persoanelor fizice la care nu se solicit� garan�ii. S�nt asigur�ri �mpotriva riscului financiar, �i b�ncile lucreaz�, normal, cu asiguratorii lor. Anul trecut, societ��ile de asigur�ri de pe l�ng� b�nci au �ncheiat cam 25% din totalul asigur�rilor. Este normal �i firesc ca, pentru creditele noastre, s� lucr�m cu societ��ile noastre de asigur�ri - dac� eu am acordat creditul pot s� negociez clauze mai avantajoase la asigur�ri, pentru c� este �n interesul meu s� fidelizez clientul. Sigur c� s�nt nemul�umiri din partea unor asiguratori. Noi accept�m clien�ii persoane fizice care vin cu poli�e de asigurare �ncheiate de societ��ile mari, dar, de regul�, ei prefer� s� le �ncheie cu noi - cam 95% din poli�ele de asigur�ri se �ncheie prin BCR Asigur�ri. La persoanele juridice, se accept� op�iunea clientului pentru un anumit asigurator“, a precizat Gabriela Alexianu, director adjunct retail �n cadrul Sucursalei Neam� a B�ncii Comerciale Rom�ne.
Un motiv pentru care b�ncile au cucerit o bun� parte din pia�a asigur�rilor ar putea fi faptul c�, �n timp ce sectorul bancar a devenit s�n�tos �i puternic, cel al asigur�rilor este, �nc�, �n formare. Mul�i ac�ionari au ie�it, �n 2005, din domeniul asigur�rilor, �i, de asemenea, c�teva firme de asigur�ri fantom� au intrat �n dizolvare.
„Sigur c�, �n 2007, vor r�m�ne pe pia�� numai societ��ile de asigur�ri puternice. Cele de duzin� - destul de numeroase - care practic� tarife foarte sc�zute ca s� atrag� clien�i, vor r�spunde �n fa�a Comisiei de Supraveghere a Asigur�rilor pentru �nc�lcarea tarifelor aprobate de aceasta“, a ad�ugat Mihai Apetri, directorul Sucursalei Neam� a Societ��ii de Asigurare-Reasigurare ARDAF.
Firmele rom�ne�ti nu se descurc� f�r� infuzii puternice de capital, iar ac�ionarii con�tientizeaz� acest lucru. Noua legisla�ie �n domeniu, adaptat� la cea european�, a impus limite destul de ridicate pentru firmele de asigur�ri �i numai circa 50% din cei 43 asiguratori importan�i din Rom�nia �i-au majorat capitalul conform noilor cerin�e.
|
Autentificare
