COCOSATI DE GHIOZDANE
• specialistii �n s�n�tate public� reamintesc cum ar trebui s� arate o clas� de scoal� • potrivit acestora, ghiozdanul nu trebuie sa aib� mai mult de 2,5 kilograme, �n clase trebuie 8 tipuri de b�nci �n functie de �n�ltimea copiilor etc • medici si profesori deopotriv� cred �ns� c� este aproape imposibil de realizat aceste standarde • V� doriti pentru copiii dumneavoastr� clase mari, luminoase, cu b�nci adaptate �n�ltimii elevilor, cu ghiozdane de cel mult 2,5 kilograme si cu teme putine? Asta viseaz� si specialistii �n s�n�tate public�, �ngrijorati de s�n�tatea fizic� si psihic� a copiilor. Din p�cate, doctori si profesori deopotriv� cred c� toate aceste standarde nu s�nt dec�t un vis care nu se va materializa prea cur�nd �n scolile publice din Rom�nia. Un ordin comun al Ministerului S�n�t�tii si Ministerului Educatiei stabileste �nc� din 1995 niste reguli de bun simt care ar trebui s� fie respectate �n toate scolile din tar�. Cu toate acestea, de 17 ani, toate aceste criterii s�nt �nc�lcate zi de zi, ba chiar de la un an la altul tot mai mult, iar medicii si cadrele didactice ridic� din umeri si dau din colt �n colt c�nd vine vorba de pus piciorul �n prag pentru bun�starea copiilor nostri. Periodic �ns�, Directia de S�n�tate Public� Neamt tine s� reaminteasc� celor care vor s� aud� despre prevederile acestei legi si consider� c� astfel si-au f�cut treaba. Ultima reamintire de acest gen a fost f�cut� luna trecut� si a fost justificat� de grija pentru s�n�tatea fizic� si psihic� a copiilor. Potrivit unui comunicat al acestei institutii, fiecare copil va trebui s� aib� la dispozitie opt metri cubi de aer �n s�lile de curs sau �n s�lile de gr�dinit�, iar �n dormitoarele din gr�dinite se admite un cubaj de cel putin sase metri. Temperatura �n gr�dinite nu trebuie s� fie mai mic� de 20-22 de grade Celsius, iar �n s�lile de curs din scoli de minimum 18-20 de grade. Acelasi ordin prevede c� la gr�dinit� ar trebui s� existe trei tipuri de m�sute si tot at�tea feluri de scaune adaptate �n functie de v�rsta si �n�ltimea copiilor. Si scolile vor trebui s� aib� mobilierul adaptat si s� nu fie otova, asa cum este acum. Astfel, specialistii �n s�n�tate public� recomand� ca �n fiecare clas� s� existe „trei dimensiuni de b�nci asezate �n amfiteatru pentru evitarea aparitiei deform�rilor de coloan� vertebral� la elevi si studenti. Dimensiunile b�ncilor vor fi de opt m�rimi pe grupe de �n�ltime a elevilor“, se arat� �n comunicatul DSP Neamt. Tot acesta precizeaz� si faptul c� ghiozdanele copiilor din clasele primare nu trebuie s� fie mai grele de 2-2,5 kilograme si trebuie s� fie de bun� calitate astfel �nc�t s� previn� deform�rile coloanei. „Ca specialisti �n s�n�tate public� trebuie s� promov�m toate aceste reglement�ri care s�nt absolut corecte si justificate. Din p�cate, este greu de crezut c� acestea se pot aplica si practic, din cauza lipsei banilor, unit�tile de �nv�t�m�nt neav�nd posibilitatea de a face astfel de investitii“, a declarat medicul Daniela Marcoci, directorul adjunct al DSP Neamt.
Teoria-i minunat�, practica ne omoar�
Desi teoretic ghiozdanele copiilor nu pot fi mai grele de 2,5 kilograme, practica arat� cu totul altfel. Am f�cut un experiment si am c�nt�rit ghiozdanele a trei copii, unul din ciclul primar si doi de gimnaziu. Geanta celui mic c�nt�rea �ntr-o zi „bun�“ cam trei kilograme, aici intr�nd dou� manuale - abecedar si matematic�, dou� culegeri, dou� caiete speciale, patru caiete de clas� si acas�, num�r�toarea, un bloc de desen, acuarele, penar etc. �n plus, de dou� ori de s�pt�m�n� car� copilul si o boccelut� cu echipamentul de sport. Lucrurile stau la fel si la gimnaziu numai c� aici situatia se complic�, fiind mult mai multe materii. Pentru un copil de clasa a V-a si a VI-a de exemplu, ghiozdanul c�nt�reste �ntre patru si cinci kilograme, �n functie de num�rul de ore. �ntr-o zi plin� exist� cinci manuale, zece caiete, majoritatea format mare, dictionare, un penar, cel putin dou� culegeri, un volum de beletristic�, dar si alte c�rti suplimentare, diverse portofolii etc. Una peste alta, toate aceste genti c�rate zi de zi de copii aflati �n crestere �i cocoseaz� la propriu, motiv pentru care nu de putine ori ajung la medic cu tot felul de probleme printre care si deform�ri ale coloanei. „Coloana vertebral� a unui copil �n crestere nu trebuie suprasolicitat� cu nimic. Din p�cate, se �nt�mpl� frecvent acest lucru si astfel apar tot felul de afectiuni ale coloanei care se remediaz� greu sau niciodat�. Avem astfel de cazuri, copii sau adolescenti care au ajuns la spital abia c�nd deform�rile s�nt vizibile cu ochiul liber, ceea ce este destul de t�rziu. De cele mai multe ori, acestea s�nt o consecint� a purt�rii pe termen lung a unor ghiozdane prea grele pentru puterile unui copil. Pe vremuri se fixa un corset ghipsat, acum se practic� mai putin aceast� metod� si se merge mai mult pe fizioterapie sau gimnastic� medical�. Din p�cate, scoliozele sau cifozele, afectiunile cel mai des �nt�lnite la elevi se corecteaz� destul de greu si de multe ori nu �n totalitate“, a declarat medicul Sorin Ciobanu, seful Sectiei Radiologie din Spitalul Judetean Neamt.
Usurarea ghiozdanelor tine si de cadrele didactice
Maria Claudia Moroiu, �nv�t�toare la clasa I la Scoala nr. 1 Piatra Neamt, este de p�rere c� ordinul Ministerului S�n�t�tii va putea fi pus �n aplicare atunci c�nd Educatia va dispune de banii necesari cu care s� doteze toate scolile. „Posibilit�tile p�rintilor s�nt reduse si c�t� vreme nu vin bani dinspre scoli pentru dot�ri, e greu de spus cum se va putea realiza amenajarea s�lilor de clas�. Dar poate c� se �ntrev�d vremuri mai bune pentru �nv�t�m�nt. C�t despre greutatea ghiozdanelor, acesta este un aspect care poate fi controlat si corectat de c�tre cadrele didactice. Caietele pentru scriere suplimentar� se tin �n clas� si nu trebuie c�rate acas�. E musai s� fie avute �n ghiozdane manualele scolare, pentru c� se lucreaz� pe ele si �n clas� si acas�, dar se poate renunta la culegeri! Eu, de exemplu, nu le folosesc la clas�. Am recurs la fisele de lucru. S�nt de p�rere c� mult mai potrivite s�nt fisele, care se concep dup� posibilit�tile fiec�rui copil. Mult control trebuie s� aib� dasc�lii si pe temele de acas�. Din p�cate, acestea se dau pentru p�rinti, nu pentru copii. C�teva r�nduri s�nt suficiente. Este foarte important s� i se dea elevului at�ta c�t poate, s� nu fie fortat la eforturi inutile sau s� fie nevoiti p�rintii s� lucreze cu ei“, a declarat �nv�t�toarea Maria Claudia Moroiu. C�t despre b�ncile care �n cam toate scolile se fac pe banii p�rintilor, ar fi culmea s� li se mai impun� acestora s� fie realizate pe dimensiuni, eventual s� realizeze si stabilimentul sub form� de amfiteatru pentru ca pozitia final� a pupitrelor s� dea o asezare �n semicercuri concetrice. Ordinul care a impus toate aceste reguli a ap�rut �n anul 1995, dar din p�cate, de 17ani, profesorii si cei care au g�ndit programele scolare parc� au f�cut exact �n ciuda legii, „�nc�rc�nd“ ghiozdanele la refuz. Desi Directia de S�n�tate Public� are posibilitatea de a aplica amenzi, p�n� acum nici o unitate de �nv�t�m�nt din judetul Neamt nu a fost sanctionat� pentru c� nu are opt feluri de b�nci, c� elevii stau �nghesuiti, c� nu au c�ldur� ori lumin� suficiente �n clas� sau pentru c� �ncarc� ghiozdanele mai ceva ca pe geamantane.
|