Marea dintre munti, o „mare“ de alb
• lacul de acumulare a �nghetat bocn�, ochii trec�torilor av�nd parte de un peisaj straniu • �n periplul pe malurile acumul�rii n-am dat de nici un pescar • doar un marinar mesterea ceva pe la vaporasul Resita • „La noi �nc�-i bine, fat� de ce vedem la televizor. Cum s� te mai pl�ngi c�nd la «vale» om�tul i-a �ngropat de vii pe bietii oameni. Doar Dumnezeu stie ce are de g�nd cu noi“, a spus Ion Iftimoaia, un b�tr�nel din Groz�vestii Hangului, referindu-se la capriciile acestui sezon rece • Lacul de acumulare de la Bicaz a �nghetat bocn�, gerul n�praznic din ultimele s�pt�m�ni venindu-i de hac. Imaginea fostului luciu de ap� este acum a unui adev�rat patinoar p�r�sit de lume. Cu o brum� de fantezie, poti usor s� te crezi pe undeva pe la poluri. L�ng� baraj, locuintele lacustre par acum niste stafii sp�nzurate pe maluri. Ambarcatiunile ce compun flota firmei Moldoturism, au fost si ele puse la respect de gheturi. Pentru a nu fi strivite, s�nt puse zilnic �n miscare, at�t c�t s� fie spart� gheata din rada portului. Asta, si pentru a fi posibil� cobor�rea pontonului hotelului plutitor, functie de sc�derea nivelului apei din lac. V�ntul sufl� �n rafale, spulber�nd z�pada. Pe ponton, doar un singur marinar, ce treb�luia prin preajma vaporasului Resita, fala croazierelor din var�, si un c�tel zgribulit, care alerga, cel mai sigur, pentru a nu-i �ngheta oasele. Din spusele omului, lacul a mai fost �nghetat si-n urm� cu c�tiva ani, dar gerul n-a z�bovit peste zon� at�t de mult timp. „Fenomenul nu este o premier�, numai c� iernile bl�nde din ultima perioad� ne-au cam atrofiat instinctul de conservare la temperaturile sc�zute mult sub zero grade“, a declarat marinarul. Arunc�m o privire pe �ntinsul ghetii s� sesiz�m vreun pescar la copc�, dar �n zadar. Acelasi marinar ne spune c� �n aceast� perioad� nu s-au �ncumetat s� vin�, cel putin �n imediata apropiere a barajului: „Prea a fost ger ca s� se aventureze. I-ar fi �nghetat sufletul“. Anul acesta Gerar a pus st�p�nire si pe Valea Muntelui. Asta ne-au confirmat-o si localnicii din satele riverane lacului. „A fost si mai este �nc� iarn� grea. Numai c� la noi �nc�-i bine, fat� de ce vedem la televizor. Cum s� te mai pl�ngi c�nd la «vale» om�tul i-a �ngropat de vii pe bietii oameni. Doar Dumnezeu stie ce are de g�nd cu noi“, a spus Ion Iftimoaia, om la vreo 60 de ani din Groz�vestii Hangului. „�n tinerete nu simteam parc� asa tare frigul. Acum, musai s� ai pentru iarn� lemne, m�ncare pentru vite, br�nz� si tochitur� �n c�mar� ca s� iesi �n prim�var�“, a ad�ugat Vasile Ciucanu, z�mbindu-ne pe sub mustata plin� de promoroac�.
„C�nd aud cum sc�rt�ie gheata sub picioare, m� ia cu frig pe sira spin�rii“
Revenind la problema lacului �nghetat, subiect ce ne-a �ndemnat la drum si la afirmatia oamenilor precum c� nu se mai simt �n putere, ne-am amintit despre discutiile purtate �n urm� vreo c�tiva ani cu un fost tr�itor al satului Izvoru Alb, Ghit� Ungureanu, care ne povestea cam cum abordau prin ‘70 locuitorii zonei vitregiile iernilor. „Dimineata, pe lun� plin�, b�rbatii din Izvoru Alb plecau la lucru, scurt�ndu-si drumul tot peste gheat�. Ca s� nu cad� �n vreo copc� de-a pescarilor, luau cu ei c�te o beldiut� pe care-o tineau sub brat. Dac� s-ar fi �nt�mplat s� cad�-n ap�, beldia ar fi r�mas pe gheat�, iar omul prins de ea s-ar fi tras afar�. Au fost cazuri de oameni care au avut ghinion, dar au sc�pat cu bine aleg�ndu-se doar cu c�te-o spaim� zdrav�n�. Mi-aduc aminte de unul Vasile Feraru si de unul Ursu, care au trecut prin spaima unui posibil �nec, dar au sc�pat si tr�iesc si azi“, ne spunea nea Ghit�. „Lumea a �mb�tr�nit si nu mai are curajul din tinerete. Acum, c�nd aud cum sc�rt�ie gheata sub picioare, m� ia cu frig pe sira spin�rii“, a ad�ugat omul. Si totusi, cic�, s-ar mai fi g�sit un curajos, care si-ar fi adus lemnele din Izvoru Alb la Ruginesti peste lac, cu sania tras� de cal. O fi adev�rat, o fi doar un zvon, Dumnezeu stie, cert este c� ast�zi parc� si lacul e mai singur ca oric�nd. Tinerii s�nt plecati �n lume, copiii s-au �mputinat, cine s� se mai av�nte �n lupt� cu natura? C�t priveste latura stiintific� a fenomenului, specialistii spun c� �nghetul lacului nu este un lucru rar, el �ncepe �ntotdeauna c�nd temperaturile scad cu mult sub zero grade, din amonte, de la „debusarea r�urilor Bistrita si Bistricioara“ de unde se extinde treptat p�n� spre baraj. �n faza maxim� de �nghet, podul de gheat� m�soar� o grosime care variaz� �ntre 40 si 60 de centimetri �n zona de la coada lacului si 10 - 15 centimetri la baraj. Dezghetul se realizeaz� o dat� cu sosirea prim�verii, pe etape, primele semne ivindu-se, la �nceput de martie, tot �n zona din amonte, adic� la v�rsarea Bistritei �n lac. Probleme au fost si s�nt. Cresc�toriile de peste, �n prezent nu putine la num�r, se confrunt� si-n aceast� iarn� cu mari probleme. Bazinele au r�mas sub gheat�, iar alimentarea p�str�vului se face doar la copc�. Fenomenul �ngreuneaz� astfel supravegherea st�rii de crestere si de s�n�tate a efectivelor piscicole. Transportul materialelor si a personalului se face cu sania. De aceea, at�t oamenii satelor, c�t si marinarii ori pescarii, privesc de fiecare dat� fenomenul �nghetului ca pe o greutate �n plus. Si anul acesta mai abitir ca oric�nd.
|