Lipsa doctrinelor
A fost o vreme c�nd partidele politice ap�reau �n Europa ca urmare a unor doctrine temeinice. Simplu: nu se n�tea mai �nt�i partidul �i apoi doctrina, ci taman invers. �i ca s� nu s�p�m �n gol, relu�m aici defini�ia doctrinei dintr-un ilustru dic�ionar fran�uzesc, folosit �n lumea �ntreag�. Potrivit acestuia, doctrina este un ansamblu de no�iuni ale unui sistem politic, economic etc.
La noi, cel dint�i partid politic, „Partida Na�ional�“ din anii Unirii, luase fiin�� pe baza doctrinei liberale abia n�scute �n Fran�a, bonjuri�tii fiind �coli�i la Paris �i �nrola�i acolo �n mi�carea masonic�. Mai apoi, marile partide cu adev�rat istorice s-au n�scut pe sol autohton, dar mereu sub influen�a curentelor de idei europene. Astfel, liberalii, conservatorii �i sociali�tii (�n ordinea cronologic� a apari�iei acestor doctrine �n Rom�nia) au pus bazele partidelor ap�rute �nainte de 1900 �i destul de longevive, dat fiind faptul c�, din trei, dou� s�nt �n momentul de fa�� partide importante �n Parlamentul nostru.
De c��iva ani, studiez la fa�a locului via�a politic� a Fran�ei �i nu �ncetez a m� mira de ciud��enia doctrinar� �n organizarea unor partide din Hexagon. Cu excep�ia comuni�tilor, care se bazeaz� pe marxism, at�t sociali�tii francezi, c�t mai ales a�a numi�ii „gaulli�ti“ par a fi organiza�i cu prec�dere dup� ni�te interese de (mare) grup social, nu neap�rat omogen, interese fluctuante, dec�t potrivit unei doctrine. A�a se explic� de ce �n marele partid al sus�inerii pre�edintelui Chirac, care ar trebui s� fie de orientare liberal�, se desprind tot felul de tendin�e centrifuge, de la cele conservatoare la cele din vecin�tatea sociali�tilor, domnul Nicolas Sarkozy fiind foarte departe de pre�edinte din punct de vedere doctrinar. Ce este acest partid numai Dumnezeu �tie cu siguran��, c�ci muncitorii �l socotesc prea de dreapta, iar patronii consider� c� este excesiv de st�nga?!
La noi, �ncep�nd din anul 1990, Frontul Salv�rii Na�ionale voia s� apar� ca un partid socialist (nu social democrat), dar func�iona �n sine o arip� cu tendin�e mai de dreapta. Liberalii se orientau repede c�tre liberalismul european contemporan, iar ��r�ni�tii, din p�cate, nu mai reprezentau ��r�nimea, ca pe vremuri, ci �ncercau s� se plieze pe curentul cre�tin democrat (catolic �i protestant) din Apus.
Lipsit de doctrin�, cel pu�in de o doctrin� specific� realit��ilor din Rom�nia de azi, PN� a devenit PPCD �i graviteaz� la marginea sistemului politic na�ional, spre paguba ��r�nimii, care nu are �n prezent un partid al s�u, ci se urc� �n barca social democrat�, prea de st�nga pentru interesele fermierilor. PNL, dup� ce „aripa t�n�r�“ a lui Patriciu �i T�riceanu i-a dat o lovitur� capital�, f�r�m�ndu-l �n vreo �apte grupuri, abia s-a reunit; dar, cu o lips� acut� de doctrin� (repet) pentru „clasa de mijloc“ rom�neasc�, tinde s� ia locul istoricului partid conservator, r�posat de mult, reprezent�nd interesele marelui capital.
PSD, dup� o serie de transform�ri care l-au mutat prea mult c�tre dreapta, datorit� intereselor liderilor boga�i, �n pofida eforturilor �i sfaturilor domnului Ion Iliescu, se afl� acum �n c�utarea unei identit��i noi, nemaiput�nd reprezenta ��r�nimea �i av�nd, spre deosebire de Occident, o baz� instabil� la ora�e.
PD, dintre toate partidele rom�ne�ti cel mai eclectic (de la social democra�ie la PP) �i mai lipsit de o doctrin� european� sau na�ional�, este rezultatul a dou� mari lovituri de palat: prima, la care am fost martor direct, lovitur� dat� de Petre Roman lui Ion Iliescu �n anul 1992, c�nd s-a rupt de FSN ca rezultat al luptei pentru putere la v�rf, nu din considerente ideologice, FSN fiind atunci lipsit de o doctrin� clar�. A doua, lovitura dat� de Traian B�sescu lui Petre Roman, c�nd s-a r�suflat lozinca „Petre, e�ti cel mai bun!“. Dup� modelul francez, PD �ncerc� acum, prin aglutinare, crearea unui partid (Partid - grupare de persoane unite prin acelea�i opinii, acelea�i interese, acelea�i ac�iuni politice) de tip gaullist-preziden�ial, deci s� �mbrace o hain� doctrinar� european� de centru, eventual cu catrin�� �i bundi��, prin �ncorporarea PPCD Ciuhandu.
PRM are o doctrin� fluctuant� �i contradictorie �i de aceea urc� �i coboar� rapid �n simpatia public�, f�r� a p�r�si locul s�u de partid justi�iar �i na�ionalist.
Tr�s�tura dominant� a partidelor rom�ne�ti, deocamdat� �n mare criz� de doctrine politice potrivite ��rii de azi, este (folosesc termenul �n sens pozitiv!) oportunismul. Merge �i-a�a, vorba veche. �i, la drept vorbind, asta este situa�ia general� �n Europa zilelor noastre, �n�eleas� de politologi ca o perioad� de tranzi�ie �i de rea�ezare a doctrinelor politice.
Chestionat �n fa�a milioanelor de telespectatori asupra doctrinei partidului pe care �l conduce, o c�petenie a num�rat repede trei „piloni“ (zisa dumnealui): familia, credin�a �i na�ia. Bine, onorabili piloni! Da' doctrina?
C�nd s-o trezi din letargie Moromete, vom avea surprize mari! �n plus, la intrarea �n sala de banchete se preg�te�te s� ia av�nt partidul huliganilor, care nu are mam�, n-are tat�, n-are doctrin�, dar dispune de pumni �i de b�te, reprezent�nd gloata. Iar gloata nu este poporul; �i tr�s�tura principal� a psihologiei de gloat� este spiritul distructiv, violen�a f�r� responsabilitate. Am cunoscut aceast� gloat� �n anii 1990-91, c�nd f�cea legea (junglei) �n Bucure�ti. �i se pare c� nimeni nu ia �n seam� pericolul! Cu at�t mai r�u.
|
Autentificare
