Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2012
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Opinii 9 Ianuarie 2012
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Pacientul rom�n

La vita e bella

„C-asa-i lumea, trec�toare, unul naste s-altu’ moare... Lumeeeee, soooooro, lumeeeee!“ V� mai aduceti aminte c�ntecul? Poate cei mai �n v�rst�. Pe atunci se petrecea altcumva. Chiar cu sufletul. Si �ntre bucurie si durere era un t�r�m ce nu putea fi atins de nimeni si de nimic. Oare ast�zi, c�nd toat� legislatia acestui stat buric e �ndreptat� �mpotriva omului, mai este?

Dincolo de s�rb�tori

Si a fost Cr�ciunul, ca �n fiecare an si ca niciodat�. Si s-au r�nduit s�rb�torile ca �n fiecare an de c�nd ne aducem aminte de noi �nsine. Si de sufletul nostru; �mpov�rat de toate grijile zilei. Si ale noptii. Si-a r�nduit trebile Mos Cr�ciun si a mai cobor�t odat� �n lumea �nstr�inat� de ea �ns�si, �n visele celor mici si �n sperantele celor mari. Mai potolite, domesticite de prea lunga vreme de asteptare �n van. S-au �nchipuit din nou bucatele si huma de pe peretii caselor s-a umezit iar�si sub aburul p�inii. Si al cozonacilor. Cu mai mult� sau mai putin� �ndestulare, rom�nul a stiut, ca de fiecare dat�, s� binecuv�nteze s�rb�torile. A l�crimat icoana �n noaptea de Ajun c�nd, sub ferestre, murmur�nde, umbrele colindelor de alt�dat� au �nflorit �n z�misliri de gheat�. Si a fost cald anul �sta si vremea miloas� cu s�rmanii f�r� sumane. Si a trebuit s� ne �nchipuim troiene si ape �nghetate, viscol, ger si flori de gheat� la feresti. Si a trebuit s� ne temem ca de rele prevestiri c�nd f�r�mam t�r�na uscat� sub t�lpi si ridicam privirile mirate spre ceruri. C�ci v�ntul spulbera praful si nu primenire venea de acolo ci linistea stranie dinaintea unei mari hot�r�ri. St�p�nul preste toate acestea va fi g�ndind, ne�ndoios, la multimea de rele ce ne b�ntuie si la toate stric�ciunile pe care le-am adus, cu bun� stiint�, lucr�rilor lui, si va fi g�ndit s� ne certe pre noi si s� ne fac� s� dorim, cu tot sufletul, tot ceea ce rev�rsa c�ndva cu dragoste asupr�-ne. Mare destr�mare trebuie a fi �nl�untrul nostru dac� am ajuns s� ne multumim cu ceea ce s�ntem. Locuitori vremelnici ai �ntruchip�rii trec�toare, �nstr�inati de cele adev�rate si atinse de har, plini de ceea ce s�ntem, dar goi de noi �nsine, g�ndim c� nu ne mai trebuie nimic. Nici m�car z�pad�. Pentru c� si z�pada, c�ndva, a fost... Iar �ntre timp, ne omor�m cu os�rdie. �ntre noi.

Muzica, distractia...

Rom�nul are, ca si rusul autentic, de dinainte de sovietizare, un pronuntat simt al dramaticului si o mai exacerbat� �nc�, aplecare c�tre dramatismul turmentat. E tr�irea ce poate ajunge s� ia accente paroxistice atunci c�nd zestrea sentimental� interioar�, sensibilizat� de alcool, reactioneaz� prompt si veriginos la stimulul muzical poetic. E un amestec slavo latin, cu accente balcanice care-i face sufletul simtitor si g�ndul capabil a �ntelege adev�rurile fundamentale ale existentei. Un refren de tipul „Oooooooo... viata meaaaaa.... Ooooooof, inima meaaaaa!“ �l poate face s� dea cu c�ciula de p�m�nt, s�-si r�stoarne ochii, s� se dea el �nsusi cu fundul de podele, s� te s�rute intempestiv �mb�ls�m�ndu-te �n miros de posirc� amestecat� cu iz de ceap� si dinti cariati, s� �njure c�tre cer, s� mai comande „un r�nd“ pentru toat� lumea, s� fac� promisiuni exaltate ce niciodat� nu vor fi onorate, s� urineze la r�d�cina gardului si, �n cele din urm�, s� adoarm� pe marginea santului. Stelele se �nv�rt asupr�-i, c�inii �l amusin� ca pe un hoit virtual, trec�torii �l ocolesc si �l privesc uneori cu compasiune si de cele mai multe ori cu sil�, �n timp ce creierul, eliberat de rigoarea normelor, se bucur� �n spasmele cosmarului. „Oooooooo... viata meaaaaaa...“ Maneaua, domnilor, e foarte important� �n aceste �mprejur�ri de eliberare a spiritului �ncorsetat �n granitele austere ale grijilor de fiecare zi, ale aspiratiilor utopice, ale ne�mplinirilor de tot felul perpetuate dureros si resimtite asijderea �n spatiul domestic diurn, searb�d si tern precum bonul casei de marcat de la alimentara de unde tocmai ai cump�rat parizerul. Dac� uneori m-am simtit dator a lua atitudine �mpotriva prostului gust si a discern�m�ntului �ndoielnic �n ceea ce priveste boln�viciosul apetit pentru usur�tate - si �n muzic�, dar si �n ceea ce �ndeobste numim divertisment - ast�zi am ajuns s� constat, cu scepticism, am�r�ciune, tristete si o mare doz� de resemnare, c� nu se poate face nimic. Fenomenul firesc trebuie l�sat s� se consume si natura uman� s� se „�mbog�teasc�“ facil cu o experient� care r�m�ne de v�zut ce roade va da peste timp. S�nt �ns� �nclinat s� cred c� singurii care vor iesi �n c�stig din aceast� cloac� sonor� vor fi chiar initiatorii ei, cei care se vor retrage cu banii celor multi dintr-un Caritas al prostirii muzicale, pentru a face loc altor experimente „artistice“ pre gustul si mintea rom�nului. Cea de pe urm�.

... si durerea

Vesti tot mai �mbucur�toare coplesesc zi de zi viata rom�nului. Dup� ce am aflat c� s�ntem pe ultimul loc la toate categoriile de clasificare a civilizatiei umane, dup� ce am aflat c� �n tara lui aer curat, �mp�nat� de jeep-uri si bengoase si de taxe pe m�sur�, nu avem m�car un kilometru de adev�rat� autostrad�, dup� ce am aflat c� �n rele s�ntem ne�ntrecuti, afl�m �n sf�rsit, de la altii, c� rom�nul este fiinta european� cu cea mai sc�zut� sperant� de viat�. Cu alte cuvinte, rom�nului i s-a f�cut lehamite s� mai si tr�iasc�. Nu �nt�mpl�tor s�ntem lideri si �n clasamentul nefericitilor. �n ciuda num�rului mare de p�rtii care str�bat codrii str�mosesti si �n ciuda miilor de gr�tare pe care se p�rp�lesc mititeii. �n tara banditiei institutionalizate, cu staif si iz de respectabilitate, �n tara �n care se jefuiesc v�duvele si orfanii, cum spunea un politruc intens colorat, se �nregistreaz� cea mai mare rat� a mortalit�tii si natalitatea cea mai sc�zut�. Populatia peste saizeci si cinci de ani devine excedentar�, iar cea de p�n� la paisprezece ani e pe cale de disparitie. C�t priveste segmentul cuprins �ntre saisprezece si patruzeci si cinci de ani s-a constatat pregnant c� are demult alte g�nduri sub obsesia excursiilor (dus) pe adev�ratele autostr�zi ale Europei. Cei care r�m�n pe plaiurile natale s�nt pacientii. Ei trebuie s� suporte lichelismul si jigodismul unor adun�turi de asa-zisi politicieni, pentru ei se inventeaz� legi si ordonante, taxe si impozite, amenzi si verific�ri tehnice si psihologice, emisiuni de divertisment si muzic� tembel�, pentru ei creste pretul benzinei si al alimentelor, �n serviciul lor se afl� militia local�, medicul de familie, Casa National� de S�n�tate, administratia public�, b�ncile (despre a c�ror atitudine agresiv�, animalic�, asa cum am promis vom vorbi mai pe larg si concret cur�nd), fiscul si... cioclul. Dup� perpetua demonstratie de dispret cu care a fost tratat poporul acesta �n anii caraghioasei democratii nu ne putem astepta ca pacientul si lumea lui suferind� s� se bucure de alt tratament. Interminabile reforme haotice si f�r� sens, desfiintarea institutiilor sanitare, lupte intestine pentru sefii vremelnice (si aici, �n aceste zile avem un exemplu elocvent de stricare a jocului politic �n concursul pentru postul de manager al Spitalului Judetean), lipsa dot�rilor si degradarea celor existente, penuria de medicamente, ba p�n� si de lenjerie de pat, au f�cut din asistenta medical� din Rom�nia un domeniu tembel ca toate cele ale noastre. Nu e de mirare atunci c� trei sferturi dintre pacienti afirm� c� dau spag� la medici si infirmiere si �n fiecare lun� ziarele anunt�, cu m�ndrie patriotic�, faptul c� nu s�nt bani de medicamente sau c� personalul sanitar iar nu a fost pl�tit. Lucru cu at�t mai de mirare cu c�t, personal - ca s� dau doar un exemplu - contribui lunar la bugetul s�n�t�tii cu o sum� considerabil�; f�r� s� cer p�n� acum - prin mila Domnului - nici un fel de serviciu medical. La lucrul acesta m-a f�cut atent vecinul meu. E un om fericit. A pl�tit aproape 40 de ani la sistemul de s�n�tate o sum� care, adunat� lun� de lun� se dovedeste a fi colosal�. Din fericire nu a fost bolnav nicic�nd. L-au �ncercat uneori niste guturaiuri si c�te o grip� pe care le-a tratat cu aspirine. �ntelege, dintr-un firesc si omenesc gest de solidaritate c� s�nt oameni care nu au fost ocoliti de boli si suferinte si c�, poate, banii lui se reg�sesc �n parte �n tratamentele si medicatia vreunuia dintre acestia. Dar, totusi, dac� Dumnezeu nu-l va mai p�sui mult si va abate asupr�-i suferinta, la b�tr�nete, de ce s� pl�teasc� din nou? Unde �i s�nt banii? De ce s� „copl�teasc�“? �i vrea �napoi si se va trata unde doreste. Prin Viena sau la dracu’n praznic. Ca B�sescu si at�tia altii. Cum vreti s� pricepem atunci ce dracu’ se �nt�mpl�?! Si, cu at�t mai putin, cum s� priceap� ceva... pacientul rom�n?!

Articol afisat de 3414 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective