Arme �i... arme
Tr�im cu impresia (fals�) c� lumea zilelor noastre, mereu mai tic�lo�it� �i mai avid� de putere, a imaginat tot felul de arme cu putere de distrugere �n mas�, care le pun �n umbr� pe cele denumite conven�ionale. Existen�a sau presupunerea existen�ei lor au declan�at nenum�rate st�ri conflictuale, departe de a contribui la pacea �i lini�tea planetar�. Mul�i dintre contemporani tr�iesc �ns� cu iluzia sau credin�a c� asemenea arme, cu impact uria� asupra popula�iei, s�nt inven�ii recente. Dar iat� c� istoria �i face datoria �i ne descoper� adev�ruri uitate sau ascunse, care merit� readuse �n memoria oamenilor.
1916. La data de 3/17 august, dup� o perioad� �ndelungat�, plin� de fr�m�nt�ri, Rom�nia a �ntrerupt starea de neutralitate fa�� de Puterile Centrale. �i cum intrarea �n r�zboi nu �nsemna lips� de fair-play fa�� de fostul partener �i aliat de timp de pace, chiar dac� �n grab�, corpul diplomatic german p�r�sea �ara �n condi�ii normale, asigurate de statul rom�n. Dar chiar a doua zi, d�nd curs unor suspiciuni ale serviciilor secrete, Prefectura de Poli�ie Bucure�ti ordona o descindere. �n gr�dina Lega�iei germane, „�ntre al 8-lea �i al 9-lea arbore num�r�nd de la col�ul cl�dirii, la 50 de cm ad�ncime“ s�nt descoperite mai multe l�zi. Unele con�ineau 50 de „ma�ini infernale“ (dispozitive explozibile) fiecare cu fitilul �i detonatorul respectiv �i 6 flacoane cu lichid. „Ma�inile infernale“ au fost trimise la Laboratorul Pirotehnic al Armatei, care le-a analizat �i le-a g�sit perfect func�ionale (fiecare „ma�in� infernal�“ avea 1 kg, de exploziv, 200 gr din acesta put�nd distruge „un picior de pod“ sau „o cl�dire mare“), iar flacoanele au fost expediate la Institutul de Patologie �i Bacteriologie condus de savantul Victor Babe�, care semneaz� buletinele de cercetare. Rezultatele s�nt uluitoare: inocul�rile la cobai au produs moartea acestora �n 30 de ore de la injectare, iar disec�ia a ar�tat afectarea masiv� a tuturor organelor interne, cu antrax. �ns�m�n�area pe mediile specifice au pus �n eviden�� culturi foarte virulente de bacili antrax �i glanders, care pot provoca �mboln�virea cu antrax a animalelor mari �i, �n lan�, epizootii �i epidemii severe.
Interesant este „modul de folosire“ specificat de produc�tor: „con�inutul fiec�rui flacon este suficient pentru 200 de cai sau vite cornute. Recomandabil este ca substan�a s� fie picurat� �n gura fiec�rui animal. Dac� nu este posibil… se va amesteca �n furaje“.
Cercet�rile ulterioare au dezv�luit c� materialele au fost introduse �n �ar� prin intermediul unor vecini, prin filierele diplomatice care nu se supun controlului vamal.
Faptele au fost cunoscute, inten�iile u�or de �nchipuit. Americanii au tip�rit, �n 1917, o c�r�ulie cu numai 15 pagini (vezi foto), con�in�nd �n am�nunt date despre eveniment, ca �i copiile protocoalelor de cercetare.
Comentariile s�nt (aproape) de prisos. Rela�ii, colaborare, cooperare, �ntr-ajutorare, parteneriat, �ncredere, respect reciproc etc., etc., au fost �i r�m�n simpli termeni de dic�ionar, care nu pot acoperi realit��ile �i destinul ��ri�oarelor prinse �n iure�ul luptei pentru domina�ie �i putere. C�t despre armele �n sine, ele s�nt vechi de c�nd lumea. Noi �i sofisticate s�nt numai mijloacele de a le face active. �n rest… nu degeaba spunea cine spunea c� „vecinul cel mai bun al Rom�niei este Marea Neagr�“.
|