ONG-urile s�nt nemultumite de Legea antreprenorului social
• propunerea legislativ� va fi supus� marti, spre adoptare, Camerei Deputatilor • reprezentantii ong-urilor au trimis scrisori deputatilor de Neamt, rug�ndu-i s� nu voteze actul normativ • ONG-urile din Neamt s-au al�turat campaniei nationale derulate de mai multe organizatii �mpotriva Legii antreprenorului social, o propunere legislativ� initiat� de deputatul PSD Iulian Iancu si care va fi supus� marti aprob�rii �n Camera Deputatilor. �ncep�nd din var� s-a derulat o campanie de constientizare a publicului si a parlamentarilor despre impactul negativ pe care o astfel de lege �l poate avea la nivelul entit�tilor care desf�soar� activit�ti de economie social�. Si Fundatia de Dezvoltare Local� Speranta din T�rgu Neamt sprijin� demersurile coalitiei nationale si a trimis la sf�rsitul s�pt�m�nii trecute scrisori deputatilor nemteni Mihaela Stoica si Ioan Munteanu, rug�ndu-i s� dea un vot de respingere a propunerii legislative. Solicitarea a fost �nsotit� si de o prezentare a principalelor probleme ridicate de ONG-uri referitor la aceast� lege. „ONG-urile s-au opus �nc� din iunie acestei legi. �n ciuda protestelor noastre, Comisia pentru politic� economic� a avizat pozitiv, �n 6 septembrie, Legea antreprenorului social care se afl� acum pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor. P�n� �n prezent 139 de organizatii s-au al�turat coalitiei noastre. Initiativa este sustinut� �n egal� m�sur� si de casele de ajutor reciproc ale pensionarilor si salariatilor, organizatii care grupeaz� peste un milion de membri fiecare“, se arat� �n scrisoarea semnat� de Elena Cucu, presedinta Fundatiei Speranta. S�nt amintite si principalele probleme ridicate de ONG-uri, potrivit c�rora initiativa legislativ� porneste de la premisa fals� c� actorii economiei sociale nu exist� �n Rom�nia si c� este nevoie de �nfiintarea lor, prin intermediul acestei legi. Dar economia social� exist� �n Rom�nia si are un rol economic si social important, ponderea sa ca angajator fiind de 3,3% din totalul locurilor de munc� din Rom�nia �n anul 2009, spun organizatiile nonguvernamentale. O alt� hib� s-ar reg�si la articolul 3 al proiectului, care include �n definitia antreprenorului social statul si corporatiile multinationale/nationale si recunoaste numai actorii economiei sociale (asociatii, fundatii, cooperative etc) care doresc s� se implice �n calitate de parteneri ai statului sau companiilor. „Aceast� definitie este �n total� contradictie cu recomand�rile unei rezolutii a Parlamentului European din 19 februarie 2009, referitoare la economia social� si contravine oric�rei teorii si practicii europene si internationale“, au replicat ong-urile. �n opinia acestora, o alt� problem� e faptul c� initiativa confund� antreprenoriatul social cu responsabilitatea social� a companiilor, care s�nt dou� domenii distincte. Mai mult, legea ar propune cresterea de 33 de ori a sumelor deductibile pentru „investitii sociale“, dar acestea nu s�nt clar definite, astfel c� orice tip de proiect social poate fi considerat o investitie social�. Nu exist� nici un precedent prin care un stat s� fi reglementat beneficii fiscale pentru companiile care demonstreaz� responsabilitate social� sau fac investitii sociale, sustin ong-urile. Acestea mai atrag atentia asupra faptului c� acest proiect de lege utilizeaz� notiuni care nu se reg�sesc �n legislatia actual� si c� nu stabileste concret situatiile �n care o persoan� poate deveni antreprenor social si nici modalit�tile de actiune ale acesteia.
|